De la ora 11:00 în sus, sala Cinematografului „Luceafărul” din Vulcan a fost plină, chit că pe ecran nu a rulat vreun film. Spectatorii, în mare parte profesori şi elevi ai şcolilor vulcănene, dar şi părinţi şi rude ale acestora din urmă, au ascultat, mai întâi, discursul primarului Gheorghe Ile, legat de ceea ce urma să se petreacă, mai apoi, pe scenă.
Nu doar eu
am băgat de seamă că, în ultima vreme, primarului îi cam place să vorbească. Un pic mai mult, vreau să zic. Personal, nu văd nimic rău în asta, mai ales că discursu-i, rostit liber, e din ce în ce mai cizelat. În cel de ieri dimineaţă, a vorbit pe larg despre învăţământul vulcănean. Despre grija şi atenţia pe care primăria şi consiliul local municipal le acordă acestui sector. Pentru Ile, conform propriei sale mărturisiri, mai bine lasă, câteva luni, o stradă neasfaltată şi plină de gropi, decât să lase-n pană şcolile. Problemele acestora sunt în prim plan, fiindcă şcoala este cea care cizelează caractere şi îi formează pe cei care mâine ne vor lua locul. Acesta este argumentul irefutabil al lui Ile.
După aceste vorbe,
tot primarul a fost cel care le-a înmânat premiile elevilor cu rezultate excepţionale, olimpici, dar şi celor care au repurtat succese notorii pe plan sportiv. „Sumele de bani oferite nu sunt cine ştie ce, a recunoscut însuşi Ile, dar este posibil ca, pe viitor, după ce finalizăm lucrările de infrastructură, să le putem mări!”. În acelaşi mod au fost premiaţi şi profesorii care s-au ocupat de elevii cu rezultate de excepţie.
În jurul
orei 15:00 ale zilei de joi, Gheorghe Ile se afla în mijlocul vulcănenilor care au terminat-o demult de tot cu şcoala. La Cabana „Căprişoara” au fost decernate diplome şi premii în bani perechilor de soţi care au împlinit o jumătate de secol de când sunt împreună. Adică de când el o iubeşte pe ea, iar ea are grijă de pensia lui. Pentru aceşti vârstnici a fost organizată o masă tovărăşească, aşa cum îi zicea pe vremuri. Cu mâncare, muzică şi băutură. Cu tot tacâmul, cum ar veni vorba.