Cataloage Confort Media
La începutul acestui an am încercat să aflăm de la Inspectoratul Școlar Judeţean Hunedoara câți bani primesc școlile din Valea Jiului pentru cheltuieli materiale.
Am încercat să ne dăm seama cam cât se cheltuiește prin școli și pe ce, din moment ce părinților li se cer mereu bani pentru diferite proiecte, reparații, materiale consumabile la clasă. Părinții dau, și de multe ori fără nicio strângere de inimă, mai ales când se gândesc că, dacă n-ar da, copilul lor ar învăța în condiții mai puțin bune. Intriga a apărut când, întrebat de ce nu cumpără din bugetul local câte un videoproiector la fiecare școală, de exemplu, că nu ar vreun capăt de lume, un primar din Valea Jiului a spus că primăria ajută cât trebuie, cu lucrări de modernizare, lucrări de întreținere, dar că școlile primesc bani mulți pentru materiale, care nu se văd în clase, și nu înțelege de ce. Atenție, vorbim despre banii pe care școlile îi încasează pentru achiziții de materiale, nu pentru investiții.
Noi nu am reușit să facem rost de datele acestea financiare, Inspectoratul Școlar Hunedoara transmițând că nu le deține. Senatorul Carmen Hărău a avut aceeași curiozitate, a cerut o statistică vizavi cu finanțările către instituțiile școlare, și a obținut date complete de la Ministerul Educației.
În Petroșani,
de exemplu, la cele 7 instituții școlare, persoane juridice, pentru cheltuielile de personal s-au alocat 23.372.811 lei pentru anul în curs. Pentru cheltuielile materiale au fost alocați 2.594.857 lei, bursele însumează 348.524 lei și programele de asistență socială – 214.018 lei. Bani pentru investiții a primit doar Grădinița PP3 Petroșani, anume 19.869 lei pentru modernizare.
La Lupeni
cheltuielile cu personalul sunt de 9.795.258 lei, iar cele pentru materiale sunt de 1.095.954 lei, se plătesc prin programele sociale 69.353 lei și 139.814 lei pentru burse. Nu au fost alocați bani pentru investiții la Lupeni.
La Vulcan
fondul de salarii se ridică la suma de 10.113.412 lei, pentru cheltuielile materiale au fost alocați 912.981 lei, 128.886 lei sunt bani din asistența socială, 373.431 lei se cheltuiesc pentru burse, nu s-au acordat bani de investiții.
La Petrila
banii pentru salarii sunt în sumă de 9.949.084 lei, 660.178 lei sunt banii primiți de școli și grădinițe pentru achiziția de materiale, banii din asistența socială se ridică la 68.327 lei, bursele însumează 106.118 lei.
La Aninoasa
pentru cele două școli și grădinițele aferente salariile profesorilor ajung într-un an la 1.659.031 lei, iar pentru cheltuielile materiale se alocă 128.406 lei, 15.604 lei sunt banii pentru asistența socială, 22.338 lei sunt alocați anual pentru burse. Bani pentru investiții nu sunt.
La Uricani
se cheltuiesc 59.196.888 lei pentru salariile profesorilor din localitate, 5.638.566 lei sunt cheltuielile materiale, 71.163 lei sunt banii din asistența socială, 1.041.349 lei se duc pentru burse, bani pentru investiții nu se acordă.
Toate sumele
pe care le vedeți mai sus sunt alocate din bugetul local al fiecărei administrații locale și reprezintă finanțarea de bază, care se calculează după o formulă prestabilită pentru cheltuielile materiale. Bursele se stabilesc în consiliul local, atât cuantumul, cât și numărul lor.
Dar acestor bani li se adaugă și bani…
…de la bugetul de stat
La Petroșani, pentru bunuri și servicii, de la bugetul de stat instituțiile școlare primesc la un loc 8.938 lei, la Lupeni ajung 6.548 lei pentru bunuri și servicii, la Vulcan 4.273 lei, la Petrila 1.183 lei, 2.290 lei la Uricani și 2.290 lei la Aninoasa. Aceste sume trebuie să acopere bunurile și serviciile.
Luăm un exemplu la întâmplare, Colegiul Național „Mihai Eminescu” primește anual pentru materiale, bunuri și servicii 433.660 lei (în bani vechi peste 4 miliarde), o medie de 36.138 lei pe lună pentru cheltuieli și achiziții. Banii aceștia nu sunt destinați doar liceului, ci și Școlii Gimnaziale „Avram Stanca” și Școlii Primare Dâlja Mare, conform structurii colegiului de pe site-ul instituției. Dacă aproximăm, fiecare dintre instituții trebuie să se descurce pentru nevoile materiale cu 18.000 lei lunar.
Suma nu este mare, dar nici foarte mică. Practic, dacă achizițiile de materiale s-ar face doar la cel mai mic preț, ori consumul de energie ar fi diminuat prin schimbarea tuturor becurilor cu unele economice, ori alte asemenea decizii manageriale, suma ar fi una decentă. Însă nu ar permite achiziția de tehnologie în mod regulat.
Dar, dăm un exemplu, când o școală, o grădiniță ori un liceu cheltuiește 105 lei pentru o reîncărcare de toner, când un toner de aceeași capacitate este la vânzare, online, la jumătate de preț, ori cel puțin cu 40 la sută mai ieftin, nou-nouț, atunci cum putem caracteriza această risipă de bani decât management prost ori interesat? Am luat acest exemplu pentru că l-am tot întâlnit printre achizițiile instituțiilor școlare.
Am atașat acestui materiale tabelele cu sumele pe care școlile le primesc pentru achiziția de materiale, pentru a vă face o idee despre cât au la dispoziție pentru cheltuieli școlile din Valea Jiului. Trebuie ținut cont însă că o instituție are în subordine cel puțin una ori două alte școli sau grădinițe.
