Cataloage Confort Media
de Corneliu BRAN
„Ziarul Văii Jiului” a avut din nou dreptate! În noaptea de 25 spre 26 iunie a plouat mult mai mult decât se vehicula după evenimentele tragice cauzate de revărsările apelor și viiturilor în cele 8 localități și sate aparținătoare afectate în vestul Văii Jiului. Din ce vom scrie mai jos, se mai pot trage și alte concluzii. Dar să le luăm pe rând…
„Potopul lui Noe” – din vestul Văii Jiului
Cifra e cu mult peste valorile de 170-180-200 l/mp vehiculate în ziua de vineri, până seara târziu, ba chiar și sâmbătă, 27 iunie, pe posturile centrale de televiziune, inclusiv de ministrul de Interne, Marcel Vela, care a fost vineri după-amiaza în Valea Jiului mai mult într-i vizită cu caracter politic, decât administrativ. De la hidrologii și tehnicienii de la SHI Petroșani, cu aprobarea șefului de sistem din cadrul Apelor Române, inginerul Sorin Corici, am primit un tabel relevant despre cantitățile de precipitații cumulate în perioada 25 iunie 2020, orele 18,00-26 iunie 2020, orele 12,00 . Specificăm că după orele 9,00 n-a mai plouat deloc în vestul Văii, iar ploaia sănătoasă a început joi seara după orele 20,00, ceea ce ar face ca această cantitate de apă cumulată să fie doar pentru 12-13 ore, și nu 18 ore cât s-ar putea crede.
Pornim în analiza noastră de la cel mai vestic punct de unde cei de la SHI Petroșani fac aceste măsurători zilnice, Stația Hidrometrică Lazar. Acolo, în intervalul de care vorbim a plouat „puțin”, dacă ne echivalăm la celelalte valori înregistrate, „doar” 146,9 l/mp. Ajungem apoi puțin mai jos, la Stația Hidrometrică Câmpu lui Neag. Ei bine, țineți-vă tare, s-au înregistrat, cumulat, 250,5 l/ mp de precipitații în același interval de timp! Da, 250,5 l/ mp și nu altă valoare, exact ce ne spunea cu o zi înainte Sorin Corici, că „mult peste 200 l/mp!”, ZVJ dându-vă în ediția de luni dimensiunea reală a ploii căzute. Năucitor și fără precedent în ultima sută de ani de când se fac aceste măsurători în Vale!
Trecem mai jos de Câmpu lui Neag și ajungem la Valea de Pești, acolo unde se află, după cum se știe, lacul de acumulare care alimentează cu apă o mare parte din populația Văii Jiului, cu acel baraj care a rezistat potopului fără nicio problemă. Aici a plouat mai „puțin” decât la Câmpu lui Neag, „doar”… 242,2 l/mp. Două sute patruzeci și doi și nu… o sută și ceva, sau patruzeci și ceva… Ca să se înțeleagă exact dimensiunea unui potop realizat în vreo 12 ore, deci nu 24 de ore cum unii din alte părți ale țării ar da de înțeles. Deci, 242, 2 l/ mp o altă valoare istorică de când se fac astfel de măsurători la baraj!
Coborând pe albia Jiului de Vest, ajungem la Bărbăteni, cartierul cel mai mare din Lupeni, în zona căruia există o stație hidrometrică a celor de la Apele Române. Aici valorile înregistrate au fost absolut normale, ca la o ploaie de vară obișnuită, de 22,8 l/mp.
Ajungând aproape de zona unde cei doi frați, Jiul de Vest și Jiul de Est, își unesc forțele în drumul lor spre Oltenia, în apropiere de Livezeni, la Iscroni-Aninoasa, dăm peste o altă măsurătoare realizată la stația hidrometrică. Aici, valoarea de precipitații căzute este mai mult decât normală, doar 10,8 l/mp. Aceasta înseamnă că viiturile venite de sus, din munții vestici ai Văii Jiului, au fost cele care au inundat casele oamenilor, grădinile și drumurile, și nu ploile căzute în această localitate.
Barajul n-a avut nicio treabă cu ruperea drumului național
Ar mai fi chestiune de adăugat la toate acestea, pe care i-am spus-o luni, 29 iunie, și șefului SHI Petroșani: pentru „dăștepții” care încă mai scriu minuni și prostii pe rețelele de socializare. Una dintre acestea prostii este că „cei de la baraj au rupt drumul de la Câmpu lui Neag când au dat drumul la apă și că acum să răspundă de asta…”. Le transmitem ce ne-a spus Sorin Corici, să bage bine la capetele lor seci: „N-are nicio treabă una cu alta. Apei i-a fost dat drumul controlat. Când spun controlat, înseamnă că nu s-a inundat vreo zonă din această cauză și că nu Sorin Corici a făcut treaba asta de capul lui. Există o întreagă procedură în treaba asta și o serie de avize și reglementări pe care le primim de sus. Aici nu ne facem de cap și nu facem cum vrem noi de capul nostru, barajul este un obiectiv strategic național. Inundațiile au fost aduse de viiturile mari, provocate de cantitatea mare de apă căzută în timp scurt pe versanții munților. La baraj, la deversarea dinspre drumul de care vorbesc unii acum, a fost exact ca la o pâlnie când torni apă multă dintr-o dată, o parte din apă trece prin pâlnie, dar foarte multă apă dă pe dinafară. Așa a fost și atunci, nimeni nu avea ce să facă la atâta puhoi de apă căzută dintr-o dată din cer. Astea au fost cauzele și degeaba încearcă unii și alții să găsească vinovați. Natura dezlănțuită n-a mai putut fi ținută în frâu și nicio forță umană nu avea ce face în acele momente. Iar la baraj s-a făcut exact ce trebuie. Au fost luate toate măsurile de siguranță, că nu ne putem juca cu așa ceva. Mai mult, o spun acum pentru ca oamenii să stea liniștiți: Comisia Marilor Baraje, în urma analizei și expertizei efectuate anul trecut la barajul de la Valea de Pești, a dat ca cert faptul că barajul prezintă risc 0 în materie de securitate. Eu chiar am întrebat, cum zero? Mi s-a spus, da, cum ați auzit: zero șanse să se întâmple ceva grav! Nu are cum, expertiza spune clar acest lucru și a fost făcută, vă dați seama, de cei mai buni experți în domeniu. Deci, rog oamenii din Valea Jiului să stea liniștiți, siguranța barajului construit în 1973 este și acum maximă!”, ne-a lămurit Sorin Corici.
Codurile portocalii de vânt din primăvară s-au reflectat abia acum!
Să nu uităm în încheiere să precizăm un alt fapt de care nimeni n-a prea ținut cont sau a uitat. În primăvară, exact pe „starea de urgență”, în vestul Văii, la munte, dar și pe Defileul Jiului, au fost emise coduri portocalii de vânt, în mai multe etape și zile. Acele vânturi ce au depășit cu mult suta de kilometri la oră la munte au ras păduri întregi, copaci rupți și bușteni rămânând prin pădurile de pe Defileu și din vestul regiunii noastre. Există dovezi scrise și filmulețe făcute atunci în acest sens, iar pădurarii și cei de la ocoalele silvice au consemnat și ei treaba asta. Ei bine, forța apelor de pe versanți datorate acestui adevărat potop căzut din cer a cărat în albia Jiului de Vest și a Jiului pe defileu multe dintre aceste reziduuri de lemne și de copaci uscați, care, ulterior au distrus zeci de poduri și podețe sau porțiuni de drumuri în calea lor și a viiturilor create.
Pedepse pentru cei de rea credință și care provoacă panică pe internet
Pe partea cealaltă, dăm dreptate celor care susțin că tăiatul pădurilor în mod haotic pot duce la astfel de dereglări ale naturii, dar nu suntem fi de acord că orice firmă care taie lemne o face haotic, bezmetic, ilegal și fără respectarea normelor, dar și fără un plan de replantări de păduri. Multe așa-zis „informații sigure” și filmulețe ce circulă pe internet cu acest subiect sunt exact ca poveștile de mai sus cu ruperea drumului, sau, mai grav, cu ruperea barajului, cum subliniam în ediția de luni. Unele sunt făcături, filmate prin alte țări și date ca sigure că sunt din România, ceea ce e foarte grav! De foarte multe ori, românul este aiurit cu povești de adormit copiii, dar care pot provoca atâta neliniște, supărare în anumite momente, aducând într-un final o iritare în mod voit a opiniei publice, că doar pentru asta sunt făcute și acesta-i scopul final. Aceste așa-zis „semnale de alarmă”, care se dovedesc a fi în procent mare false, trebuie să înceteze de urgență! Trebuie făcut ceva de către instituții ale statului specializate, inclusiv de către parlament, care să vină cu un proiect supus dezbaterii populației înainte de vot.
