Valea de Peşti / A început să fie umplut barajul

Anul trecut scriam într-un reportaj că au început manevrele de golire a barajului artificial de la Valea de Peşti, de unde Apa Serv aprovizionează cu apă potabilă marea majoritate a abonaţilor din cele şase localităţi ale Văii Jiului. Această operaţiune a fost una absolut necesară. O echipă de 10-15 oameni de la Hidroconstrucţia a schimbat vanele şi a efectuat alte lucrări de reabilitare a instalaţiilor de-acolo şi ale puţului barajului.

După multe luni de lucrări, la baraj a început operaţiunea de umplere. Noi am participat la această acţiune vineri, 27 mai.

De la ing. Sorin Corici, şeful SHI Petroşani din cadrul Apelor Române Jiu-Craiova, am aflat amănunte despre lucrările care au fost executate, dar şi ce mai rămâne de făcut până la începutul lunii iulie, când toate lucrările sunt prevăzute a fi finalizate, cu câteva luni înainte de termenul de execuţie.

Am găsit barajul de la Valea de Peşti puţin mai plin decât l-am lăsat anul trecut. „E ceva apă în baraj”, i-am spus „ghidului” nostru odată ajunşi. „Da, am început procesul de umplere a barajului în 18 mai. Însă e o operaţiune care nu se face de azi pe mâine; se face într-un timp mai mare, controlat, astfel încât să nu punem în niciun moment în pericol lucrările ce s-au făcut ori siguranţa barajului, conform normelor şi atribuţiilor clar stabilite de Apele Române şi de legislaţia în vigoare”, ne-a răspuns specialistul de la ape.

„Până în momentul de faţă s-au umplut 8 metri. La 10 metri ne oprim cu umplerea, deoarece urmează o nouă etapă de măsurători topografice. După această operaţiune, se ia o pauză de zece zile, ca să vedem în condiţiile date cum se prezintă barajul. Apoi, din nou umplem zece zile barajul. N-avem voie să umplem cu apă mai mult de 1 metru pe zi, până ce apa va ajunge la 82,6 metri, cât e cota la nivelul normal de retenţie. Preconizez că în maxim două luni jumătate barajul va fi plin, dar nu mai repede de asta. Măsurătorile topo se fac pentru comportarea statică a construcţiei hidrotehnice a barajului. Totodată, se fac măsurători la drenuri. Tehnica umplerii e simplă, pentru că lacul se umple în mod natural, fără să intervenim noi. Pe de altă parte, noi avem obligativitatea să păstrăm acel metru pe zi de umplere, nimic mai mult. Cum facem asta? În vale există o vană conică pe care se face reglajul, în aşa fel încât tot ce intră din amonte poate fi reglat să nu depăşească acel metru pe zi de care vorbesc. Deci, reglajele se fac din vana conică din aval. De exemplu, dacă avem o ploaie puternică şi afluentul e mai mare, atunci deschidem automat vana mai mult. Dacă avem secetă şi lipsă de ploi şi debitul afluentului din amonte nu este suficient, atunci închidem vana conică din aval”, a explicat, pentru ZVJ, Sorin Corici.

„Rămânând oarecum la partea topo, uitaţi-vă în aval de baraj. Unde, după cum vedeţi, s-a făcut o defrişare de către personalul nostru de exploatare de la baraj. Mai mult, acei mici piloni verzi, cu capătul roşu, au fost montaţi de către cei 11 angajaţi ai noştri care se ocupă de exploatarea şi întreţinerea barajului. Toate aceste lucrări efectuate creează o vizibilitate bună pentru măsurătorile topo. A fost o muncă destul de grea, deoarece s-a lucrat şi pe condiţii de iarnă şi de ploaie în primăvară, dar eliberarea de masă vegetoasă care a tot crescut de-a lungul anilor era ultra necesară, mai ales că aceste măsurători topo de care vorbesc trebuie făcute an de an. Pe partea de punere în siguranţă a echipamentului hidro-mecanic s-au realizat de către angajaţii Hidroconstrucţia următorii paşi, lucrându-se şase zile pe săptămână:

1. S-au schimbat cele două vane; 2. S-a lucrat la partea de aerisire, conductele acestea mari fiind schimbate; 3. Se merge în paralel cu partea de injecţie. La acest punct ar fi mai multe de spus… Betonul din pereţii puţului fiind foarte vechi – 45 de ani, existând expresia îmbătrânirea betonului, care se potriveşte în acest caz – face ca prin ei apa din lac şi apa din precipitaţii să se infiltreze şi să ajungă jos în casa vanelor. Vanele noastre erau în acest mod sub o ploaie continuă. Acum, cu lapte de ciment special se fac injecţii cu o instalaţie specială, se dau în prealabil găuri (deci se perforează peretele), după care se trece la o impermeabilizare cu o soluţie specială la pereţii puţului, în aşa fel încât aceste infiltraţii să nu mai fie, iar vanele nou schimbate să rămână uscate de-acum înainte; 4. Înlocuirea conductei de ventilaţie. Jos în casa vanelor, în momentul când an­­ga­jatul autorizat intră, dă de un aer viciat, care-i poate pune în pericol viaţa sau sănătatea. Cu o jumătate de oră înainte să intre, angajatul respectiv trebuie să dea drumul la ventilaţie, ca să poată intra liniştit acolo şi să-şi facă treaba de verificare. Această instalaţie a fost schimbată. Această instalaţie modifică, totodată, şi umiditatea aerului, odată folosită aerul nu mai este umed, lucru benefic pentru instalaţii şi pereţi; 5. Schimbarea părţii electrice. Tot ce a fost de natură electrică a fost schimbat. S-au schimbat cablurile, grupul electrogen şi tot tabloul de comandă din rampa puţului. Cam acestea au fost lucrările mari.

Acum, la momentul la care vorbim, se lucrează în paralel la trei dintre punctele ce vi le-am enumerat. Adică, la pereţii puţului, la conducta de ventilaţie şi se trage tare în aceste zile la finalizarea montării noii conducte de aerisire de care v-am vorbit. Noi preconizăm ca pe 15 iulie, maxim, toate lucrările să fie finalizate. În momentul când barajul va fi plin, vor fi gata şi lucrările, ca să putem face la final manevrele cu cele două vane de fund şi să vedem, pentru ultima oară, dacă vor mai fi sau nu proble­me. Eu sper ca ultima verificare să fie în regulă şi să putem spune apoi cu bucurie şi relaxare că lucrarea aceasta de foarte mare anvergură a fost finalizată cu aproape două luni mai repede”, ne-a oferit toate detaliile privind lucrările efectuate de cei de la Hidroconstrucţia, filiala Caransebeş (director ing. Iacob – totodată şi şeful de lucrări) şeful SHI Petroşani, Sorin Corici.

Iosif Szabo, maistrul de la Hidroconstrucţia, care s-a ocupat zi de zi de echipele de muncitori din cadrul acestei firme, ne-a oferit şi alte amănunte interesante: „Din câte vedem, să sperăm că pe la jumătatea lunii iulie vom finaliza tot ce ţine de noi. Acum lucrăm cu o echipă la impermeabilizarea şi injectarea pereţilor puţului cu lapte de ciment. După ce terminăm, ne vom ocupa şi de partea de aerisire. Vom monta ţeava de aeraj de 600 şi vom demonta ţeava de 219. Mai avem ceva de lucru şi la partea de ventilaţie. După aceste lucrări, ne vom ocupa şi de probe”. L-am întrebat pe experimentatul maistru dacă are emoţii de-acum în privinţa probelor. „Ce ar putea să se întâmple rău atunci?”, i-am mai spus. „Ca toată lumea la astfel de lucrări, sigur că ai emoţii. Există factori care nu depind neapărat de noi. De exemplu, nu s-au putut face probele vanelor nou montate, în ansamblu, pentru că nu era cum. S-ar putea ca la probele finale să constatăm că există vreo etanşare cu probleme, să picure, sau mai ştiu eu ce. Şi atunci trebuie remediat”. „Asta va presupune să goliţi iar barajul?”, am întrebat noi. „Depinde. Dacă e vorba de îmbinarea de la conducta din amonte şi vană, atunci sigur aşa va fi, va trebui golit barajul, ceea ce nu ne-am dori să se întâmple… Dacă va fi îmbinarea de la conducta din aval şi vană, atunci nu vor fi probleme, deoarece închidem vana din amonte şi putem să lucrăm. Vom vedea, eu sper să nu fie probleme”.

„Noi suntem receptivi la multe iniţiative. Printre acestea, popularea lacului cu peşte pentru a-i da lacului şi o formă turistică şi de recreere mi se pare un lucru bun şi normal, ţinând cont că vorbim de un lac artificial care se alimentează cu ape de munte cristaline şi binefăcătoare, altceva decât alte lacuri din câmpie sau mai ştiu eu de pe unde. Din păcate noi, cei de la Apele Române, nu ne putem ocupa de populare de peşte, pentru că nu ne lasă regulamentele. Dar ne-am gândit la alte forme, de exemplu am avut o solicitare de la o asociaţie de pescari. Vom vedea, cert este că lacul, conform numelui, Valea de Peşti, ar fi normal să aibă şi peşte. Aşteptăm propuneri de colaborare de la asociaţiile de pescari din Vale, sau, de ce nu şi din judeţ. Vom vedea, ideea rămâne deschisă”, ne-a răspuns şeful SHI Petroşani.

În numărul de mâine veţi putea citi despre o altă mare lucrare la care sunt angrenaţi lucrătorii de la baraj ai Apelor Române, o lucrare care nu s-a mai făcut niciodată în ultimii 40 de ani şi care era necesară pentru siguranţa barajului şi pentru calitatea apei care ajunge în baraj pe un anumit torent adiacent.