Trist, dar adevărat: Sindicatul minerilor se bate pentru… „zone de producere a energiei, nu pentru cărbune

Deși și-au asumat, încă de la înființarea CEVJ, că vor realiza surse alternative de producere a energiei, nici acum, la imediat un an distanță, pentru grupul pe gaz, de pildă, nu sunt bani, măcar pentru studiu de fezabilitate. Sindicaliștii trag un semnal de alarmă și spun, că dacă cei de la minister nu vor găsi o variantă urgentă, vor avansa discuțiile până la premier, pentru că problema este una arzătoare pentru companie. Este ciudat că sindicatul minerilor este preocupat de gaz care înlocuiește cărbunele, când ar trebui ca principala sa preocupare să fie legată de cărbune.

Una dintre teoriile aruncare pe piață e că până în 2032 producerea energiei pe bază de cărbune ar trebuie să se oprească. Bineînțeles, nu se știe ce și cum e cu războiul Ucraina-Rusia, care afectează grav piața energiei. În urma acestuia, prin Europa s-au redeschis. Pe ici, pe colo, unele capacități de exploatare a cărbunelui. Însă, la noi, ca la nimenea…

Conform scenariului apocaliptic de lichidare cu cinism a mineritului Văii Jiului, până atunci trebuie dezvoltate surse alternative de producere, prietenoase cu mediu, prietenoase vorba vine…

Guvernul a mai salvat locurile de muncă din Valea Jiului o dată, anul trecut, atunci când s-a înființat și noua societate, CEVJ, care a pornit curată, și ai cărei conducători au o misiune clară și murdară: să închidă minele în siguranță și să creeze alternative, grupul pe gaz la Paroșeni, microhidrocentrală pe pârâul Baleia, parcuri fotovoltaice și chiar un reactor nuclear de mai mici dimensiuni. Toate aceste planuri, intens promovate la înființare companiei, și pentru care s-au dat termene imediate de realizare, sunt de fapt doar vise, pentru că, ministerul, compania, practic, cei responsabili nu găsesc bani nici măcar pentru studiile de fezabilitate. Asta poate să fie și de bine pentru viitorul mineritului.

„Săptămâna trecută am avut o discuție la București cu Ministrul Energiei Sebastian Burduja, pentru a discuta, din nou, problemele Complexului Energetic Valea Jiului. Sunt o serie de probleme în ceea ce privește realizarea studiului de fezabilitate pentru grupul de gaz, care se află pe programul de guvernare. Vom continua cu acest demers, vom mai avea o întâlnire cu domnul ministru pe acest subiect, iar dacă lucrurile nu se vor rezolva, vom duce această problemă la nivelul Guvernului, până la premierul României. Sunt destul de deranjat că nu se găsește o sumă pentru realizarea acestui studiu de fezabilitate, pentru a pune acest grup electrogen pe gaz, pe lângă cel de cărbune la Termocentrala Paroșeni, grup care ar asigura tranziția aceste companii spre alte zone de producere a energiei” a spus Darius Câmpean, președintele Sindicatului Muntele. Și apropo de Câmpean: când va avea bunul simț să iasă la pensie și să lase pe un sindicalist preocupat cu adevărat de cărbune, nu de „alte zone de producere a energiei”?

Responsabilii din Complexul Energetic Valea Jiului spun că vor o alternativă viabilă la mineritul de huilă, un mix energetic, care să creeze un viitor companiei. De la a vrea până la a face e cale lungă, iar situația dată confirm încă o dată asta. La momentul înființării companiei în octombrie anul trecut, același ministru Sebastian Burduja spunea că cel puțin grupul pe gaz, microhidrocentrala și parcurile fotovoltaice se pot realiza în câteva luni. Iată că au trecut deja 9 de la acel moment. Și vor mai trece multe, dacă ce nu se găsesc fonduri pentru primul pas: studiul de fezabilitate. Ceea ce pentru exploatarea cărbunelui poate constitui o oportunitate…