BALUL INGINERILOR ȘI FUNCȚIONARILOR
În seara zilei de sâmbătă, 6 februarie 1926, în sălile casinoului muncitoresc se desfășoară Balul inginerilor și funcționarilor societății Petroșani. „Invitații, în număr considerabil, au asistat la o reprezentație de cinema, după care li s-a servit o gustare rece, cu băutură, în sala restaurant. S-a mâncat și băut bine în sunetul muzicei miniere, iar după 1 s-a început dansul ce a durat până târziu”. Organizatorii sunt prevăzători și în privința transportului: „La dispoziția oaspeților au stat trăsuri atât la ducere cât și la întoarcere”.
BAL MASCAT
Zsivolgy Naplo face un promo atrăgător unui eveniment monden: „Bal mascat. La oricâte baluri mascate ați fi participat până acum, cu siguranță niciunul nu se va ridica la nivelul celui care se va organiza pe 13 februarie 1926 a.c. la Casinoul Muncitoresc. Programul mai conține un concurs de frumusețe, tombolă și încă câteva surprize pe care nu vi le dezvăluim, dar care cu siguranță vor contribui din plin la reușită. Urmează minunea tehnicii cinematografice Lumea dispărută. O ecranizare a celui mai faimos roman al lui Conan Doyle”.
BALUL EVREIESC
Casinoul Muncitoresc este gazda la 10 februarie a unuia dintre evenimentele cele mai așteptate de amatorii de mondenități, Balul evreilor: „…s-a ținut balul evreiesc din localitate, unul dintre cele mai reușite din acest carnaval. Serbarea s-a început cu muzică, după care s-a desfășurat un program foarte bogat, ce a durat către ora unu. Dintre cele mai reușite remarcăm dansurile executate precis atât de două fetițe, cât și cele executate de tânărul Horváth cu d-șoara Jeny Genud. O serie de cuplete, unde dl. Kövári a ținut hangul aproape tot timpul, au distrat asistența din seamă afară de numeroasă compusă în cea mai mare parte din evreii locali și din jur, la care s-au mai adăugat și un însemnat număr de români. Solidaritatea ce domnește între fii acestui neam de negustori s-a mai dovedit odată cu prisosință. Sala a fost frumos împodobită cu covoare și verdeață. Dansul a ținut până a doua zi. Venitele serbării foarte mari”.
PRIMELE ANUNȚURI ALE UNOR FILME
În numărul 11 din 14 martie 1926 al Gazetei Jiului sunt anunțate pentru prima dată în presa de limba română a Văii Jiului filmele care vor rula la Cinematograful Casinoul Muncitoresc.
Dincolo de importanța lor istorică, aceste prime anunțuri despre reprezentațiile la Casinoul Muncitoresc dau seama și de cum se făcea reclamă în presa anilor 1926 la un produs cultural popular, bine prizat de public, cum este filmul.
„Sâmbătă, în 13 martie, la ora 20; Duminecă în 14 martie la ora 16,20 se va reprezenta filmul Horrido (Tragedia forestierului) în 5 acte, cu Robert Leffier în rolul principal. Roman senzațional din viața vânătorilor; reproduce traiul diferitelor animale sălbatice și modul de vânare al diferiților vânători; lupta câinilor cu mistreții, urmărirea animalelor mari etc.
Marți, în 16 martie, la ora 20, și miercuri, 17 martie, la ora 20, se va reprezenta filmul Visul de moarte al unei fete sărace, fantezie în 5 acte după descrierea lui Garhard Hauptmann, la rolurile principale cu Maig, Schlegel și Schoen. Reproduce scene din viața plină de zbuciumări a unei fete tinere ajunsă în mizerie din cauza unor speculațiuni nenorocite ale tatălui ei. Nenorocita este sedusă de oameni fără inimă, apoi devine soția unui bețiv și moare batjocorită, de toți supranumită Prințesa cerșitoare”.
Și presa de limba maghiară din Valea Jiului, Zsilvolgy Naplo/ 22 martie, publică primul program la Cinema Muncitoresc din 1926:
„Sâmbătă, 20 martie, orele 20 și duminică, 21 martie orele 15, 17.30 și 20: Regele biciclist. Un film în care veți putea admira splendidele peisaje alpine franțuzești.
Marți, 23 martie, orele 16 și 20 și miercuri, 24 martie, un film turnat în cea mai frumoasă zonă a lumii: Călătoria spre apus a lui Amundsen. Filmul prezintă spectatorului peisaje care până acum nu au fost imortalizate pe peliculă.
Sâmbătă, 27 martie seara de la ora 20 și duminică, 28 martie, orele 16 și 20: Madam Sans-Gene. O dramă istorică, care ne va prezenta viața de dinainte de revoluție. În rolul principal Gloria Svanson, Suzanna Bianchetti și Charles de Pochefurt”.
CETĂȚEAN DE ONOARE ȘI DECORAȚII
Presa anunță sosirea în Petroșani cu un tren special a ministrului (mai precis, secretar de stat la interne) Gheorghe Tătărescu. Cu acest prilej au loc: o primire fastuoasă, manifestații de simpatie, donații ale înaltului oaspete.
Dintre toate acestea, redăm relatarea adunării festive care a avut loc în după amiaza zilei de duminică, 7 martie 1926, prima adunare publică cu rezonanță desfășurată (și consemnată…) la Casinoul Muncitoresc:
„La ora 5 după amiazi, un public numeros, compus din intelectuali și muncitorime, era adunat în sala de spectacole a casinoului muncitoresc. Urma, conform programului, înmânarea diplomei de cetățean de onoare d-lui N. Theodorescu și împărțirea decorațiilor.
După sosire, a luat cuvântul dl. ministru G. Tătărescu. A arătat meritele mari ale noului cetățean de onoare al orașului Petroșani ale d-lui N. Theodorescu. În calitate de cel mai înalt funcționar din administrația țării a ținut și d-sa să asiste la această sărbătorire a muncii.
A vorbit apoi primarul orașului, dl. Dr. R. Miocu. D-sa a scos la iveală progresul realizat de către orașul Petroșeni, mulțumită sufletului mare al d-lui N. Theodorescu, directorul general al minelor Petroșani. Gândindu-se la aceasta, consiliul comunal a hotărât să-l numească cetățean de onoare al acestui oraș pe acela care i-a făcut mult bine. A citit apoi diploma al cărui text l-am publicat în ediția trecută a gazetei noastre, și a înmânat-o noului cetățean, urându-i ani mulți de muncă spre binele orașului și al țării”.
(Din Gazeta Jiului – „textul original al proclamațiunii de Cetățean de onoare, text scris în limba veche românească”, îl reproducem mai jos:
Anul mântuirei
Una mie nouă sute douăzeci și șase
Luna lui Mărțișor
în șeapte zile
Cu mila lui Dumnezeu
și sub domnia Măriei Sale
Regelui Ferdinand I
și a Măriei Sale
Reginei Maria
Noi, Sfatul Consilierilor orașului Petroșani din Țara Românească întregită în veacuri, prin vrednicia cârmuitorilor și vitejia
fiilor ei,
Gândintu-ne-am la tot binele ce a făcut orașului acestuia și norodului său,
Dumnealui Nicolae Teodorescu,
Orașul mărindu-l și cu așezăminte alese înzestrându-l, iar norodului făcându-i danii și cu vorba și fapta mulțumindu-l.
Hotărât-am să-i dăm această scrisoare întărită cu pecețile noastre, învrednicindu-l Cetățean de Onoare al orașului Petroșani.
Rugând pe bunul Dumnezeu să-i înmulțească anii și să-l aibă în sfânta Sa pază.
Primar: Dr. R. Miocu)
A mulțumit dl. Theodorescu pentru onoarea ce i s-a făcut. Arătând greutățile prin care a trebuit să treacă industria minieră din Valea Jiului, munca ce s-a depus pentru refacerea ei, consideră onoarea ce i se face ca o recunoștință adresată tuturor acelora care l-au sprijinit în activitatea-i de refacere, ingineri și muncitori ai societății Petroșani. Socotește actul făcut ca un îndemn în munca grea ce a luat asupra sa.
A luat apoi cuvântul din nou dl. ministru Tătărescu. D-sa a spus că M Sa Regele a binevoit să confere distincții fruntașilor vrednici din Valea Jiului, a căror viață de muncă, pusă în serviciul binelui public, poate servi drept pildă tuturora. Înainte de a trece la împărțirea decorațiilor, gândul d-sale se îndreptează către Tron. Publicul a ovaționat pe M. Sa Regele, M. Sa Regina și A. Sa Principele Mihai.
A urmat împărțirea decorațiilor. (….) S-au dat decorațiile d-nlor I. Iancu – inspector gen., I. Winklehner – dir. general, T. Timoc, dir. principal, N. Zugravu – canonic, Al. Pap – farmacist, Dr. R. Miocu – primar, preot I. Duma, Șt. Lugoși – director principal, Dr. C. Fullop – profesor, Dr. I. Moga – medic, I. Zepa – subrevizor, T. Munteanu – tipograf și E. Pop – comerciant.
În numele celor decorați, dl. I. Iancu a mulțumit d-lui ministru pentru atenția arătată față de munca ce se depune în Valea Jiului. Declară în numele celor decorați că vor munci și cu mai multă râvnă pentru binele țării, al cărui centru industrial de seamă e Valea Jiului.
După aceasta, dl. ministru Tătărescu a vizitat baia nouă a societății și spitalul Principele Mircea”.
DESPRE UN ANUMIT SPIRIT CULTURAL
Ion Clopoțel, redactorul șef al revistei „Lumea de mâine”, în articolul „Spiritul nou al orașului Petroșaniului”, elogiază noul edificiu cultural: „Casinoul soc. Petroșani este o construcție cu confortul extraordinar, cu posibilitățile lui de a pune în mâna muncitorului foaia și cartea, de a-i procura prilejuri artistice, care să-i facă plăceri intelectuale, este una din înzestrările cele mai moderne ale zilelor noastre”.
CINEMA MINELOR PETROȘANI
„Sâmbătă, 27 martie 1926, orele 20, duminică, 28 martie, orele 16 și 20: Madame sans Gene, după comedia lui Sardou-Moreau. Cariera spălătoresei lui Napoleon. Acest film este lucrat în America în Hollywood în marele oraș al filmelor. În rolul principal cu Gloria Swanson.
Marți, 30 martie, orele 20, și miercuri, 31 Martie, orele 16 și 20: Hoțul din Paradis. În cele 8 acte ale filmului ni se prezintă scene interesante și frumoase de sport, dragoste, aventuri, dramă și comedie. Întreaga piesă este în cadrele unei fine picanterii și sigură de plăcerea tuturora. În rolul principal: Allen Pringle, Dorys Kenyon, Ronald Koloman.
Sâmbătă, 3 aprilie, orele 20, Duminică, 4 aprilie, orele 16 și 20, luni 5 aprilie, orele 16 și 20: Prințesa Iazzbandului. Un film cu un splendid montaj și scene de toată frumusețea. În 7 acte. În rolul principal: Mae Murray.
Marți, 6 aprilie, orele 20, miercuri, 7 aprilie, orele 20: Urmările unei nopți romantice. Istoria căsătoriei unei miliardare americane. În 7 acte. În rolurile principale: Constance Talmedae și Ronald Coloman”.
POVESTEA MARELUI CONCURS DE CORURI
Gazeta Jiului, singura publicație care apărea în limba română în Valea Jiului în 1926, anunță la 4 aprilie organizarea unui „mare concurs de coruri”. Gestul Gazetei Jiului are ca motivație faptul că la Petroșani, Lupeni, Vulcan și Lonea s-au înființat mai multe coruri, organizatorul nedorind „doar ca să arate diferența dintre ele, ci ca să le facă cunoscută munca lor, vrednică de laudă”. Premiile, pentru primele trei coruri, constau în diplome de onoare, cărți de literatură și de note muzicale. Juriul este format din „5-6 persoane cu o cultură muzicală aleasă și absolut imparțial”, fiind condus de „prezidentul” redacției Gazeta Jiului.
Programat să se desfășoare la 22 mai la Casinoul Muncitoresc, marele concurs de coruri se amână cu o săptămână, pentru sâmbătă 29 mai. Motivul îl constituie… densitatea nemaîntâlnită până atunci a manifestărilor culturale, înregistrate în Petroșani. Comitetul de organizare oferă amănunte despre amânare: „Stagiunea de teatru de 10 zile, reprezentațiile Operei și alte împrejurări neprevăzute au extenuat publicul din Petroșani, neobișnuit cu asemenea eforturi, și numeroase persoane ne-au rugat să amânăm această serbare pe care ar vrea s-o guste cu toții. Cedând acestor cereri insistente, am consimțit să amânăm cu una săptămână, în același condițiuni. Cerem scuze acelor care au așteptat cu multă nerăbdare acest moment și-i rugăm să fie cu paciință”. În 2012, pare ceva incredibil extenuarea culturală a petroșenenilor anului 1926.
În sfârșit, ziua mult așteptatului și mediatizatului concurs a sosit. Corurile reunite ale meseriașilor, greco- catolicilor din Vulcan și Școlii miniere din Petroșani au onoarea să deschidă pe scena casinoului muncitoresc spectacolul-concurs cu piesa Imn român de Vidu.
După acest moment, corul mixt greco-catolic din Vulcan, condus de V. Lucaciu, director de școală, sparge gheața concursului, cântând 3 lucrări. Cronicarul muzical al Gazetei Jiului apreciază astfel prestația corului vulcănean: „soliștii nu strică dacă ar fi fost mai buni, tenorul prea acoperea celelalte voci, prea multe solo-uri. Ținând seama de eleementele care compun corul, de munca ce a trebuit să depună și de felul cum a cântat corul (…) poate fi socotit printre bunele coruri din Valea Jiului, deși nu i s-a dat premiul ce-l merita, cel puțin asta a fost părerea publicului”.
Corul meseriașilor este al doilea cor care intră în scenă și execută trei cântări, două românești și una ungurească, ultima compusă chiar de prof. U. Buga, conducătorul corului. Cronicarul notează laudativ, nereprimându-și, totuși, ironia la adresa dirijorului: „L-am mai auzit acest cor de mai multe ori. Nicicând însă n-a cântat așa de bine ca la concurs. Așa că a meritat premiul ce i s-a dat. Dar dirijorul său ar putea să facă mișcări mai puțin disperate. În ce privește Viforul, zic pricepătorii de muzică – al lor e doar cuvântul – că a fost bună”.
Al treilea cor care s-a produs pe scena casinoului muncitoresc a fost corul mixt romano-catolic din Petroșani. Ținând cont de repertoriul rafinat ales – fragmente din Beethoven, Mendelsohn, Abi, Dürner -, nu-i de mirare că prestația acestuia a fost așteptată cu mult interes de spectatori. Nici evoluția coriștilor romano-catolici petroșeneni nu-l încântă prea tare pe exigentul cronicar: „A plăcut mult vocea de solo a domnului Zuleger, dirijorul corului. Ținând cont de elementele care compun corul și care dispun de o cultură muzicală necontestată – o spunem sincer -, ne așteptam la ceva mai mult decât s-a prestat. De altfel, cu prilejul ultimului concert dat de acest cor, s-a cântat cu mult mai bine”.
În ordinea intrării în concurs, cronicarul caracterizează succint și prestațiile celorlalte coruri: corul Școlii Miniere Petroșani, condus de U. Buga („un cor începător”); corul mixt ortodox din Petroșani („deși este și el tânăr, dispune de elemente care și de astă dată, dar mai ales în viitor vor presta mai mult”).
Prestația corului bărbătesc romano-catolic și corului mixt romano-catolic, ambele din Vulcan, conduse de același dirijor, Hartwig, îi oferă prilejul cronicarului unei comparații… anecdotice: „au avut câteva bucăți alese, dar felul cum le-au executat, a sugerat cuiva din public următoarea anecdotă: Odată un cântăreț de epocă a cântat într-o sală frumoasă a unui prinț. După concert, prințul l-a întrebat că ce se spune despre sală. Cântărețul i-a răspuns că e frumoasă și că are o acustică minunată. Atunci, prințul, reluând cuvântul, i-a zis: Dacă așa vi se pare acustica, de ce ați zbierat așa de tare?” Și, revenind la cântările corurilor vulcănene, concluzionează: „Și, domnule, puteau zbiera… mai încet. Încolo a fost bine”.
Corul bărbătesc greco-catolic a încheiat concursul. Însă nici prestația acestuia nu îl încântă prea mult pe cronicar. Un cronicar exigent!
Concursul s-a încheiat cu Imnul minerilor, cântat de corurile meseriașilor și al școlii miniere.
Juriul – format din d-na ing. Tiberiu Timoc, d-na dr. Miocu, d-na dr. Abraham, și d-nii: ing. I. Winklehner – director general, preotul M. Pelger, protopopul I. Duma, Dr. E. Giurchescu, N. Balogh – a acordat premiile: locul I – corul bărbătesc al meseriașilor din Petroșani (o cupă mare de argint); locul I pentru coruri mixte – corul mixt romano-catolic din Petroșani (o cupă mică de argint); locul II – corul bărbătesc romano-catolic din Vulcan (o baghetă); locul II pentru coruri mixte – corul ortodox din Petroșani (un drapel de mătase); premiul III – corul bărbătesc greco-catolic din Vulcan (un diapazon); locul III pentru coruri mixte – corul mixt romano-catolic din Vulcan (40 de caiete de note).
OPERA BUCUREȘTI: TOSCA ȘI RIGOLETTO
„Cântăreții de la Opera din București sub conducerea dlui Vămășescu au întreprins un turneu prin orașele din țară. În itinerariul lor s-au abătut și la noi, predând joi și vineri (20 și 21 mai – n.a.) operele Tosca și Rigoletto. În Tosca, opera lui Puccini, au deținut rolurile principale d-na Victoria Costescu-Duca, Aurel Costescu-Duca, Belcini și Steiner. S-a distins d-l Costescu-Duca în rolul Baronul Searpia, atât prin vocea sa plină, puternică și plăcută, cât și prin jocul de scenă. Restul de soliști la înălțime. Montarea bine, singur numai orchestra a mai lăsat puțin de dorit”.
SEARĂ DE DANS
O invitație publicată în Zsilvolgy Naplo la 3 aprilie: „Clubul Cultural Petroșani organizează în 4 aprilie (prima zi de Paști) la Casinoul Muncitoresc o seară de dans. Taxa de intrare, cu consumația inclusă, este de 50 de lei de persoană. Programul începe seara la orele 20. Profitul obținut va fi folosit, 50% pentru ajutorarea victimelor inundațiilor, iar restul de 50% pentru achiziționarea de cărți pentru bibliotecă. Muzica va fi asigurată de o formație țigănească de prim rang. Donațiile sunt bine venite și vor fi publicate în ziarul nostru. Doritorii pot achiziționa bilete de la trezorierul Angyel A.
Program: 1. Deschidere. Orchestra Societății Petroșani;
2. „Așa a fost să fie” – prima parte; 3. Boul. Comedie țărănească. Scenariul: Zilahi Lajos; 4. Cuplet nemțesc. Prezintă Wirnitzer Hermann; 5. Șoldean Viteazul. Monolog; 6. Laptele. Program umoristic scris de Moricz Zsigmond; 7. Rămășagul. Piesă într-un singur act; 8. Cupleturi. Prezintă: Kiss Albert; 9. Căpitan de rezervă. Monolog; 10. Închidere; 11.Invităm onorată asistență să ia în considerare participarea la cea mai spectaculoasă seară de dans”.
LA CINEMA MUNCITORESC
„Sâmbătă, 3 aprilie, începând cu orele 20 și în reluare duminică de la orele 16 și 20 și luni de la orele 16 și 20 vă oferim un spectacolos program de Paști format din filme de acțiune.
Prințesa jazului. În rolul principal Împăratul Insulei Jarmania, care este prea puțin interesat de probleme administrative și preferă să-și dedice timpul pentru exersarea dansurilor moderne, care îl vor aduce în diferite situații tensionate. Garantăm publiculu spectator o distracție pe cinste.
Sâmbătă, 17 aprilie de la ora 20, și duminică, 18 aprilie de la orele 10 și 20: Groful Kostja. În rolurile principale Conrad Veidt și Andre Nox.
Marți, 20 aprilie, ora 20, și miercuri, 21 aprilie, ora 20: Florăreasa berlineză.
În curând, cel mai frumos film din lume: Lumea dispărută. Va rula în 5, 6 și 7 mai.
23 și 24 mai, orele 16 și 20: Femei care nu au voie să iubească. Kurti Ilona, Macsosovsky Iolona și Olaf Fjord.
25 și 26 mai, orele 20: Nevinovatul pedepsit. Dramă. Marcella Albinival.
30 mai: Iadul fetelor”.
