Un proiect legislativ susținut de Vetuța Stănescu, deputat PNL de Hunedoara, ar putea aduce o schimbare importantă pentru românii care își asumă responsabilități profesionale și aleg să se protejeze financiar din propriul buzunar. Este vorba despre proiectul de lege nr. 316/2026, aflat acum în analiza Camerei Deputaților, forul decizional, inițiativa propunând modificarea Codului Fiscal astfel încât anumite cheltuieli cu asigurările de răspundere civilă profesională să beneficieze de facilități fiscale.
Printre semnatarii inițiativei legislative se află și Vetuța Stănescu, deputat PNL de Hunedoara. Pe înțelesul tuturor: dacă această lege va fi adoptată, unii angajați – care achită polițe de asigurare profesională – ar putea plăti mai puțin la stat.
Vetuța Stănescu a transmis, în repetate rânduri, că susține măsurile care oferă mai multă protecție celor care muncesc și își asumă responsabilități profesionale, mesaj care se regăsește și în filosofia acestui proiect legislativ. „Trebuie să construim un stat care nu îi penalizează pe cei care aleg responsabilitatea, ci îi sprijină”, este mesajul care descrie direcția acestei inițiative.
Ce noutăți aduce proiectul
Există profesii în care o singură decizie greșită poate genera prejudicii, litigii sau obligații financiare serioase, iar în astfel de situații mulți aleg să încheie polițe de răspundere civilă profesională pentru a se proteja. Problema este că aceste costuri sunt suportate, în multe cazuri, din bani deja impozitați, iar inițiatorii proiectului susțin că aici există o nedreptate fiscală care trebuie corectată.
În acest moment, Codul Fiscal permite anumite avantaje pentru alte tipuri de cheltuieli, precum unele asigurări private de sănătate sau pensiile facultative, însă nu tratează clar și favorabil această categorie de asigurări profesionale. Tocmai de aceea, inițiatorii, printre care și Vetuța Stănescu, deputat PNL de Hunedoara, propun această intervenție legislativă.
Ce s-ar schimba
Proiectul introduce două modificări importante în Codul Fiscal. Prima modificare vizează articolul 76 și prevede introducerea unei excepții privind impozitarea sumelor reprezentând prime de asigurare de răspundere civilă profesională, achitate de persoane fizice care obțin venituri din salarii, inclusiv funcționari publici, personal contractual și persoane cu venituri asimilate salariilor.
Cu alte cuvinte, anumite sume plătite pentru aceste polițe nu ar mai intra automat în categoria sumelor taxabile, în condițiile stabilite de lege. A doua modificare vizează articolul 77 și introduce o deducere personală suplimentară pentru aceste cheltuieli, ceea ce înseamnă, pe scurt, că statul ar recunoaște faptul că această cheltuială are legătură directă cu exercitarea profesiei și ar permite un tratament fiscal mai favorabil.
Există însă un detaliu important: plafonul anual exact nu este trecut direct în lege, acesta urmând să fie stabilit ulterior prin norme metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor.
De ce este nevoie de această lege
Argumentul principal este că persoanele care își asumă decizii profesionale importante nu ar trebui să suporte integral costul protecției din venituri deja taxate. Expunerea de motive arată că, în lipsa unei protecții financiare adecvate, mulți profesioniști pot deveni mai reticenți în asumarea responsabilităților, iar acest lucru poate afecta inclusiv calitatea serviciilor oferite.
Inițiatorii susțin că măsura ar putea avea efecte indirecte benefice și asupra serviciilor publice sau profesionale, deoarece oamenii ar avea un cadru mai predictibil de protecție. Documentele care însoțesc proiectul arată și comparații cu alte state europene, fiind invocate exemple precum Austria, Germania, Franța, Italia sau Belgia, unde anumite forme de protecție profesională beneficiază deja de tratamente fiscale mai avantajoase. În opinia inițiatorilor, România a rămas în urmă din acest punct de vedere.
Cine ar putea beneficia
Textul proiectului se referă la persoane fizice care obțin venituri salariale, ceea ce include funcționari publici, personal contractual și alte persoane cu venituri asimilate salariilor. Important de înțeles este că nu vorbim despre orice tip de asigurare, ci strict despre polițe de răspundere civilă profesională, adică acele asigurări care acoperă riscurile generate de exercitarea profesiei.
Stadiul proiectului
Proiectul a trecut deja de Senat, însă nu prin vot clasic în plen, ci prin adoptare tacită, ceea ce înseamnă că termenul legal de dezbatere a fost depășit, iar proiectul a mers automat mai departe. Acum, decizia finală aparține Camerei Deputaților.
Până în acest moment, proiectul a primit semnale pozitive. Comisia pentru Muncă și Protecție Socială a dat aviz favorabil, la fel și Comisia pentru Drepturile Omului, ceea ce arată că inițiativa avansează în procedura parlamentară, chiar dacă asta nu garantează automat adoptarea finală.
Vetuța Stănescu, deputat PNL de Hunedoara, figurează printre parlamentarii care au semnat această inițiativă legislativă și susțin schimbarea cadrului fiscal.
Ce se întâmplă dacă legea este adoptată
Dacă proiectul primește votul final în Camera Deputaților și este promulgat, Ministerul Finanțelor va avea la dispoziție 60 de zile pentru elaborarea normelor metodologice, iar abia după această etapă se va ști exact cum se aplică măsura, care este plafonul anual și cine intră concret în mecanism.
Mesajul proiectului este clar
Cei care își asumă riscuri profesionale și aleg să se protejeze financiar nu ar trebui tratați fiscal la fel ca și cum ar face o simplă cheltuială personală. Acesta este mesajul din spatele inițiativei legislative susținute și de Vetuța Stănescu, deputat PNL de Hunedoara, un proiect care ar putea schimba modul în care statul tratează protecția profesională.
