La Primăria Uricani / Workshop despre elaborarea viitoarei Strategii de Dezvoltare a Văii Jiului (II)

de Corneliu BRAN
La Uricani a avut loc cel mai reușit workshop pe tema Strategiei de Dezvoltare a Văii Jiului de până acum. Acest fapt nu l-am sesizat doar noi, ci reprezentanții firmei de consultanță ce reprezintă Valea Jiului în acest vast program european ce se va ocupa de zonele foste miniere, firmă ce a câștigat licitația Comisiei Europene, „PricewaterhouseCoopers” (PwC), dumnealor spunând în mod deschis și sincer, la începutul discuțiilor de joi, treaba asta.

Câteva chestiuni lămuritoare
În prima parte a acestui material am ținut să vă arăt (e drept gratuit, firma PwC neavând cu ZVJ un contract de promovare/ publicitate), chiar dacă printr-un text lung ce le-au spus cei de la PwC celor prezenți în sală. De ce? Din două motive. Primul motiv ar fi că pentru prima dată în presa scrisă apare și oferta motivațională, axele și măsurile finanțate de europeni și pașii celor de la PwC care vor realiza probabil cel mai important document pentru zona noastră din ultimii 30 de ani! Da, o „strategie de dezvoltare” pentru care, cum spunea și reprezentantul PwC, „există de-acum și finanțarea aprobată, bani europeni foarte mulți” și cum Valea n-a mai primit vreodată! Practic, nu va fi ca la celelalte strategii făcute de tot felul de guverne care au condus țara asta, când se făceau pe hârtie proiecte care mai de care mai „importante și necesare” dar, după aceea, finanțare pentru ele nu exista, aceasta urma „să fie identificată”, în peste 90% din cazuri finanțarea n-a mai ajuns.
Acum, există transparență, există un Program aprobat și finanțat nu doar pentru România și Valea Jiului, ci pentru mai multe state.
Revenind la partea cu scrisul, în general se scriu în presă doar câteva fraze de la astfel de acțiuni, în cazul de față se scriu câteva vorbe legate de PwC și de aceste întâlniri, câteva fraze din ce a avut de spus primarul x sau y și cu asta basta, cetățenii rămânând cu informația, e drept, dar pierzând de multe ori esența lucrurilor și neînțelegând practic mare lucru, fapt pentru care omul tinde în general să creadă că din nou va fi doar simplă „gargară” și o „vorbărie ca și la celelalte strategii de dezvoltare”.

Prezentarea primarului Dănuț Buhăescu
Continuăm prezentarea noastră cu ceea ce s-a întâmplat la Primăria orașului Uricani la workshop-ul de joia trecută, după expunerea interesantă făcută de către reprezentantul „PricewaterhouseCoopers”.
Primarul Dănuț Buhăescu a luat cuvântul și a vorbit preț de 35 de minute. Dar nu ca să se afle în treabă, ci ca să explice celor prezenți, inclusiv celor de la „PricewaterhouseCoopers” care sunt în opinia Primăriei orașului Uricani și a sa „Direcțiile de dezvoltare ale localității pentru perioada 2021-2027”, trecute și în Strategia de Dezvoltare a Uricaniului, „cu extindere până în, maxim, anul 2030”.
Iată, sintetizate, cele 9 „Direcții de dezvoltare ale orașului Uricani”, tratate la workshop-ul de joi de primar, și alte câteva informații importante legate de două proiecte clare pentru Uricani și avute în vedere de actualul primar și de cei din primărie și consiliul local pentru viitorii 7-10 ani:
Deschiderea orașului Uricani spre Vestul României prin realizarea drumului de legătură Uricani-Băile Herculane; Uricani – Oraș turistic – dezvoltarea infrastructurii publice, investiții în parteneriate public-private; Modernizarea și dotarea unităților de învățământ cu echipamente IT și toată infrastructura necesară pentru învățământul on-line. Există deja proiecte finanțate pentru toate unitățile de învățământ pentru activitatea de modernizare cu excepția acestor echipamente IT menționate; Sprijinirea regenerării economice și dezvoltarea întreprinzătorilor locali; Eficientizarea energetică prin reabilitarea energetică a blocurilor de locuințe în parteneriat ci asociațiile de proprietari; Locuințe pentru tineri prin construirea unui cartier rezidențial intitulat „Europa” în zona fostei Preparații de Cărbune Uricani; Mobilitate urbană; Regenerare urbană;
Îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.

Strategiile pentru dezvoltarea orașului și a turismului local sunt gata elaborate la Uricani
Primăria orașului Uricani a elaborat „Strategia de Dezvoltare Locală a Orașului”, urmată și de „Strategia de Dezvoltare Turistică a Orașului”, documente foarte importante pentru oraș și prin care „se urmărește valorificarea sustenabilă a patrimoniului cultural și a resurselor naturale cu potențial turistic, precum și îmbunătățirea calității infrastructurii turistice de cazare și agrement în vederea creșterii activității regiunilor, dezvoltării economiei locale (respectiv comerț, construcții, transporturi, alimentație publică, industrie mică și artizanat) și creării de noi locuri de muncă”.
Vestea bună pentru cei din Uricani, conform primarului Dănuț Buhăescu, ar fi că toate aceste eforturi și strategii locale elaborate au condus la încadrarea în ultima etapă a procedurală de „declarare a orașului Uricani drept oraș-stațiune turistică de interes local”!

Cartierul rezidențial pentru tineri „Europa”
Legat de „Direcția de dezvoltare” de la punctul 6 de mai sus, de proiectul ce vizează „construirea cartierului rezidențial pentru tineri”, cu nume sugestiv, „Europa”, asta fiindcă banii pe acest proiect tot ar urma să ajungă pe cale europeană. Acest proiect vizează construirea a 160 de apartamente „dispuse în trepte pe 8, 6 și 5 nivele prevăzute cu „un sistem integrat de gestionare a consumurilor energetice din surse regenerabile”. Proiectul include construirea unui parc fotovoltaic pentru asigurarea necesarului energetic de funcționare al complexului, sistem de degivrare montat pe acoperișurile imobilelor, spații urbane modernizate și sigure pentru petrecerea timpului liber al locuitorilor. Atașat acestui material, se poate vedea în imagini cam cum s-ar dori să arate acest viitor cartier pentru tineri.

La baza celui mai faimos munte din România, un proiect pe măsură: cel mai mare complex turistic din țară, Complexul Turistic de Agrement, Sport și Aventură Uricani!
Acum voi încerca să prezint și câteva chestiuni interesante legate de „Directiva de dezvoltare” de la punctul 2 de mai sus, „Uricani – Oraș turistic”.
Dănuț Buhăescu a prezentat ideea mai veche a celor de la consiliul județean, lăsată momentan de izbeliște – și păcat că s-a întâmplat asta dacă tot vrem să vorbim în Valea Jiului și de turismul de vară sau de turismul tuturor anotimpurilor mai bine zis – aceea a construirii cu bani europeni (de data aceasta prin Programul Comisiei Europene pentru Valea Jiului) a unui Parc acvatic, „terenul pe care se propune investiția fiind mărginit de Lacul Câmpu lui Neag, venind astfel ca o continuare a luciului de apă”.
Chestiunea cu „dezvoltarea turismului la Uricani” nu se termină aici, cu acest parc acvatic. Foarte important de subliniat, ceea ce a făcut de altfel și Dănuț Buhăescu în expunerea sa de joia trecută, este faptul că acest Parc acvatic va fi o parte importantă dintr-un „Complex Turistic de Agrement, Sport și Aventură”, „o adevărată poartă de intrare a turiștilor din toată lumea spre Parcul Național Retezat, care să genereze dezvoltarea mediului privat în domeniile de servicii precum cazări, restaurante, alimentație publică, activități economice tradiționale, activități cu specific local, activități de destindere și relaxare și așa mai departe”. Acest complex uriaș – pentru că se întinde pe suprafața celui mai lung oraș din România, dar și pentru că va avea foarte multe componente de petrecere a timpului liber de către turiști – ar urma să cuprindă în afară de acest parc acvatic, „Aqua Park Câmpu lui Neag, orașul Uricani”, următoarele: o zonă nou creată de campare de corturi și rulote în zona „Poiana Mare” din localitate, un centru social de zi și de recuperare situat în oraș; un Parc de Aventură și Biosferă în zona Parcului Național Retezat (firește zona vizitabilă nu zona interzisă de lege); un centru de închiriere biciclete și de alte mijloace de transport pentru agrement – electrice și nepoluante (și tot aici de menționat că vor exista în acest sens foarte multe trasee amenajate, zonele Uricaniului, respectiv Câmpu lui Neag, Cheile Buții, Câmpușel, Valea de Brazi, Valea de Pești și așa mai departe urmând să aibă zeci-sute de kilometri de astfel de piste sau trasee amenajate); un punct de informare turistică cu activități specifice pentru promovarea Parcului Național Retezat și a tuturor zonelor adiacente complexului turistic (complex care ar urma să fie unul dintre cele mai mari și mai diversificate complexe turistice de acest gen din țară și de ce nu din Europa Centrală și de Sud-Est (!)); probabil un muzeu și căsuțe momârlănești în regim agroturistic; plus o serie de terenuri de sport, de terase private și resorturi hoteliere de trei și patru stele de cazare și masă, locuri dotate cu de toate și unde turiștii să fie atrași să mai stea câteva zile pe plaiurile Uricaniului și a Văii Jiului.
Într-o altă ediție a ziarului nostru, separat de ce scriem legat de acest workshop, vă vom prezenta și toate cele 27 de mari proiecte (alte două, că în total sunt 29, le-am prezentat deja în acest text, vorbim de cele două proiecte legate de complexul turistic și de cartierul rezidențial pentru tineri), planificate de Primăria orașului Uricani și de primarul Dănuț Buhăescu să se realizeze în perioada 2021-2027.

ADR Valea Jiului – Propunere interesantă pentru cei de la „PricewaterhouseCoopers”
Tot primarul Dănuț Buhăescu a venit joia trecută și cu o propunere interesantă pentru cei de la „PricewaterhouseCoopers”.
„Propunerea noastră pentru forma de guvernare este ADR Valea Jiului, cu formă de asociație după modelul ADR Vest, sediul acestei asociații a noastre să fie într-o zonă neutră, cum ar fi Universitatea din Petroșani”.
Ideea primarului vine după alte câteva idei vehiculate, inclusiv după ideea de conurbație a localităților Văii Jiului într-un singur oraș, Petroșani, vehiculată de către primarul Tiberiu Iacob-Ridzi și care a provocat atâtea discuții, sau de ADI, precum modelul „Apa Serv” Valea Jiului, vehiculată de alții, printre care și de subsemnatul într-un material scris luna trecută.
Rămâne de văzut ce formulă va agrea PwC și mai cu seamă Comisia Europeană și U.E., de unde vor veni de altfel banii pentru viitoarele proiecte din acest Program european de foarte mari dimensiuni, ce se adresează toate zonelor foste miniere din Europa, inclusiv cele două ale noastre, Valea Jiului-Hunedoara și Bazinul Oltenia-Gorj.