„Am dat peste un carnet în care, până anul trecut, însemnam cheltuielile mele. Am renunțat la contabilitatea asta din ziua când totalul unor socoteli m-a făcut să am niște dureri de cap pe care nu le-am putut potoli nici cu două duzini de piramidoane. Cu toate astea, sunt bucuroasă c-am putut arunca o privire asupra acestui carnețel, căci asta îmi va economisi câteva mii de lei și mă va scuti de unele bucurii…pline de deziluzii!
Copiez această pagină. Este educativă și poate vă servește la ceva:
Pentru fetița unei prietene – o păpușă aleasă de ea, pe care a făcut-o zdrențe la moment…………………………..200 lei
Pentru nepoțelul meu – o pereche de patine………………………………….200 lei
Pentru mine
– O pereche de pantofi noi ca să nu se sperie Moș Crăciun când dă cu ochii de ei………………………………1000 lei
– O rochie de seară despre care am spus soțului meu că am cumpărat-o la solduri cu 700…………………………………………………………………………………..2500 lei
Pentru soacra mea – o sută kile lemne………………………………….120 lei
Pentru Iancu, bărbatul meu – o cravată………………………………………..…40 lei
Cheltuit pentru petrecerea de Crăciun de la Ionești:
– o pereche de mănuși: 200 lei;
– o vulpe: 20.000 lei;
– taxi dus și întors: 80 lei;
– spintecarea rochiei cu propriul meu picior, reparație, vopsit, stopaj: 700 lei;
– bicarbonat de sodă pentru arsurile din stomac: 2 lei.
Presupunând că anul acesta toate lucrurile s-au scumpit într-o proporție de 30%, vă închipuiți lesne de cât bănet am nevoie spre a petrece la fel ca anul trecut! Da, m-am hotărât ca anul acesta Crăciunul să-l facem acasă! O bucată de cârnat și o sticlă de vin! Trebuie să facem economii, ce naiba! Vremurile sunt destul de grele! Însă asta n-are să mă oprească să-mi așez pantofii în fața căminului. Nu se știe niciodată ce se poate întâmpla. Sunt bucuroasă, nespus de bucuroasă, căci economiile pe care o să le realizez anul acesta de Crăciun o să-mi îngăduie să-mi cumpăr inelul cu briliant pe care l-am zărit în vitrina unui bijutier de pe Victoriei.
Nu costă decât 30.000 lei, o bagatelă! Ei, dacă toate femeile ar fi econoame ca mine, ce belșug ar fi în fiecare casă!”.
(„Universul”, Anul al 56-lea, nr.353, București, 24 decembrie 1939)
