Felix Ostrovschi vă prezintă „Revista presei” / Sărbătoarea în pădurea Hoia

„Tradiţionala chermeză populară de la pădurea Hoia este aşteptată în fiecare an cu bucurie şi faptul că, înainte de Întâiul Mai din anul acesta timpul nu a fost prielnic ieşirilor la câmp a posomorât multe feţe.
Totuşi ziua de 1 Mai a fost senină, aşa cum se cădea să fie la o mare sărbătoare. Zeci de mii de oameni ai muncii au uitat zilele dinainte posomorâte, ploioase, şi au pornit într-un neîntrerupt şir ca să petreacă în braţele pădurii înmugurite, această zi care a prilejuit bucurii fiecăruia.
Aşa că pădurea Hoia a fost împânzită de zeci de mii de locuitori ai oraşului, cu copii, bătrâni şi tineri care au ascultat cu plăcere programele artistice date de artişti ai Teatrului Naţional, Teatrului Maghiar de Stat, Ansamblului Armatei şi cele prezentate de numeroase echipe artistice muncitoreşti. În faţa scenelor era greu să-ţi ocupi un loc convenabil, în marea de oameni care au devenit spectatori. După manifestaţie au pornit şi echipele de artişti amatori ale căminelor culturale din cartierele oraşului, spre pădure. La scena nr.2, în faţa unui public deosebit de numeros, activiştii culturali de la căminul cultural din Mănăştur, îmbrăcaţi în pitoreşti costume naţionale, au prezentat dansuri, recitări, monoloage, cântece…Oamenii au admirat prin nesfârşite aplauze atât frumoasele dansuri <>, <> executate de artiştii amatori ai căminului cultural din Mănăştur, cât şi programul prezentat cu mult entuziasm de către formaţia căminului cultural <> sau alte formaţiuni amatoare şi profesioniste. Artişti amatori ca Lucreţia Pop, Vimoşi Ştefan, Maria Persan, Ana Bungărdean, Mihaly Magda şi mulţi alţii au lăsat amintiri frumoase în sufletul miilor de spectatori. Bine înţeles că n-a avut toată lumea posibilitate – din cauza uriaşei aglomeraţii – să facă pe spectatorul. Aşa că, de fapt, majoritatea oamenilor muncii şi-au petrecut ziua jucând, distrându-se şi făcând vizite chioşcurilor aprovizionate cu mâncăruri şi răcoritoare.
Sărbătoarea s-a manifestat ca o bucurie crescândă şi chiar atunci când soarele şi-a împrăştiat roşeaţa pe crengile arborilor, mai veneau din oraş spre pădure, câţiva întârziaţi…
Apoi, când lumea a coborât odată cu seara în oraş, străzile au fost inundate cu veselie, iar în faţa cinematografului în aer liber din Piaţa Libertăţii, nu aveai unde să pui un ac…
Cu fiecare an, bucuria zilei de 1 Mai este mereu mai tumultoasă, mai măreaţă, iar locuitorii Clujului o sărbătoresc la înălţimea ce i se cuvine”.
[„Făclia”, Anul XII, nr.3589, Cluj, 3 mai 1958].