Cataloage Confort Media
„De la un cârd de vreme viața noastră sportivă este nevoită să înregistreze scandaluri din ce în ce mai regretabile. Cazurile de accidente sinistre se înmulțesc pe zi ce merge. Publicul, asistând nedumerit și neputincios la agresiuni și brutalități, urmate de scandal, întrebându-se de unde pornesc ele și unde vor duce, așteaptă doar cu înfrigurare proximul meci, căci cine știe ce nenorocire fioroasă se va întâmpla, și mai așteaptă nerăbdător măsurile de îndreptare. Felul cum se dispută azi la noi întrecerile de football, dezbracă această ramură de sport de haina umanității și degradează pe adversari la adevărate brute, evocându-se mereu arenele însângerate din Andalusia. O întrecere de football este în realitate o nouă manifestațiune în masă a calităților fizice și intelectuale, ca abilitate, rezistență, ingeniozități și colaborări. Asupra acestora trebuie să planeze cavalerismul sportiv, rezumat în respectul integrității corporale a adversarului și în întrebuințarea de mijloace legale, reglementate de altfel în codul de football. Aplicarea regulamentului revine însă arbitrului, având suficiente mijloace de represiune față de contravenienți. Făcând abstracție de la gradul de cultură a jucătorilor, trebuie să subliniem că arbitrul este singurul responsabil pentru toate agresiunile, incidentele și scandalurile ce se nasc la asemenea întreceri. El este personal responsabil pentru siguranța jucătorilor, conduita acestora, de nivelul jocului și desfășurarea lui liniștită. De felul cum el știe să aplice regulamentul depinde frumusețea și chiar soarta unui meci. Pentru aceasta se cere însă cunoașterea la perfecție a regulilor, experiență vastă, imparțialitate și mai presus de toate, autoritate recunoscută. Și aici am ajuns la rădăcina crizei. Ei bine, nu avem arbitri pricepuți și cu autoritate. Când sentințele aduse storc chiar râsete copiilor, nu se mai poate orbi de autoritate. Ori aceasta este realitatea tristă. Mai toate scandalurile își trag originea dintr-acest neajuns. A încredința meciurile internaționale arbitrilor localnici, înseamnă un adevărat atentat la adresa publicului, care plătește scump plăcerea unor asemenea exhibițiuni, dar pretinde în schimb cu drept cuvânt să nu fie stânjenit în distracția lui.
Este datoria publicului, a presei și autorităților sportive ca să protesteze la orice ocaziune cu ultima energie contra oricăror abateri, fie ele din partea jucătorilor, fie din partea arbitrului. Numai exercitarea dreptului de control va aduce sanarea și moralizarea vieții sportive. Altfel, vina degenerării sportului se va răsfrânge în bună parte asupra factorilor de control. Lozinca tuturor trebuie să fie: intelectualizarea sportului”.
(„Ardealul economic, social, politic”, Anul I, nr.1, Cluj, 9 iunie 1925)
