Cataloage Confort Media
Traversăm în această perioadă un sezon foarte bun de schi pentru Stațiunea Straja – Lupeni, ca și în Parâng – Petroșani de altfel. Acest lucru îi face pe investitori și cabanieri să viseze și să spere că, într-adevă,r turismul montan și sporturile de iarnă pot fi o alternativă la minerit și pot aduce pe de altă parte revigorarea orașelor și municipiilor noastre.
Unul dintre investitorii e nimeni altul decât „locomotiva” cabanierilor din Straja, lupeneanul Emil Părău. La finalul săptămânii trecute, pe lângă faptul că am vorbit cu Emil Părău de o acțiune la zi din Straja, despre care am relatat, am discutat și de sezonul de schi și de turismul din Valea Jiului.
„Eu unul sunt bucuros din mai multe puncte de vedere. Principalul punct de vedere este faptul că turiștii au respectat regulile de pandemie și datorită acestui lucru totul s-a desfășurat bine în Straja în acest sezon. Trebuie spus că turiștii au fost mult mai mulți în acest sezon de schi decât în ceilalți ani, cu toată pandemia oamenii au ținut să vină să se bucure de schiat, de zăpadă, de aer curat, după atâta stat în casă, cum s-a întâmplat pe parcursul anului 2020. Noi știm că în Straja sunt 3.000 de locuri de cazare, dar totodată mai știm că celelalte locuri de cazare, de prin Petroșani, Iscroni, Uricani, Petrila sau Vulcan au fost și ele ocupate. Mai ales la finalurile de săptămână e plin peste tot și oamenii vin din toată țara la schi, vin să schieze la Straja și în Parâng, unde se poate practica acest sport în condiții foarte bune. Credeți că dacă nu aveam pârtii bune în Straja venea atâta lume? Credeți că dacă nu aveam instalațiile de schi, telegondola și tot ce ține de domeniul schiabil, mai aveam turiști care, pur și simplu, au renunțat să meargă în alte zone din țară la schi, venind în Straja? Este îmbucurător să aflu că în Straja toate cele 3.000 de locuri de cazare sunt ocupate, plus alte vreo 2.000-3.000 de turiști care vin dimineața și coboară seara, ba să mai aflu și că în Parâng au fost 2.000 de turiști, după cum ne-a declarat administrația locală de-acolo, și că altă mie de turiști, cel puțin, sunt împrăștiați în week-end prin toată Valea Jiului, de la Cheile Jiețului și alte cabane din zona Petrila, până la Pasul Vâlcan (unde a fost week-end când au fost peste 1.500 de turiști în zilele de sâmbătă și duminică!) sau Câmpu lui Neag-Cheile Buții. Da, se simte un aer de revigorare a turismului nostru, pe fondul unui sezon și cu zăpadă consistentă – să nu uităm asta, numai că sunt câteva aspecte de punctat aici, vorba aceea, să nu ne culcăm pe-o ureche…”, ne-a spus cu speranță investitorul lupenean.
Probleme care pot fi rezolvate
Totuși, partea cu „culcatul pe o ureche” de la final ne-a atras atenția și l-am rugat pe Emil Părău, dacă dorește, să dezvolte puțin expresia asta, întrebându-l, pentru cititorii noștri în primul rând, ce a dorit să spună?
„Turiștii încep să aprecieze ceea ce este în Valea Jiului pe linie de schi, de domeniu schiabil. Asta este bine! Bineînțeles că dacă vorbim de turism ca de o alternativă la minerit, este o bilă albă, dar linia trebuie continuată.
Pe de altă parte există încă unele probleme destul de mari, ce în timp scurt și mediu, după părerea mea, trebuie rezolvate. În primul rând, partea cu parcările. Sunt încă probleme la Straja, deși s-au mai mișcat lucrurile în acest sens, dar și la Petroșani. Este o problemă sesizată și anul acesta cel mai mult de turiști! Am văzut că consiliul județean vrea să se implice alături de Primăria Lupeni, să asfalteze în primul parcarea de jos de la gondolă, iar sus, în Straja, să ridice o parcare supraetajată. Aceste două chestiuni odată realizate, ar aduce un mare beneficiu pentru noi, cei din Straja. La fel de mare nevoie de parcări este și în Stațiunea Parâng, am înțeles că și acolo administrația locală caută soluții și să sperăm că se va rezolva și acolo.
Apoi, numărul doi ca și probleme: avem nevoie și de cazări mai luxoase. De ce spun asta? Fiindcă deja încep să vină în Valea Jiului și destui turiști cu mulți bani, turiști care mergeau în străinătate și care sunt obișnuiți să se cazeze la standarde mai înalte. Mulți au revenit în țară și au ales, auzind de pârtii, Straja. La fel, au venit schiori anul acesta care de obicei schiau în Poiana Brașov, stând acolo în spații de cazare cu condiții cu o clasă-două peste ce avem noi. Din păcate, noi nu le putem oferi, deocamdată, acest gen de condiții acestor turiști și schiori. Noi NU avem în acest moment, în toată Valea Jiului și nu doar în Straja sau Lupeni, hoteluri de 4-5 stele și atunci trebuie făcut ceva, altfel riscăm să pierdem astfel de turiști și e păcat!
Apropo de ce spun acum, spun tare, ca să se audă: ESTE nevoie de astfel de investiții în zonă!”, a venit răspunsul omului de afaceri lupenean.
Un mic exercițiu la ce ar putea să fie pe termen scurt și mediu dacă se face ce trebuie
După acest răspuns, Emil Părău a ținut să și explice cum vede dezvoltarea turismului montan din Vale, mai ales cu partea de locuri de cazare pentru toate buzunarele. Ce este important este faptul – și noi o spunem de vreo două decenii – că și investitorul din Straja și Pasul Vâlcan vede crearea acestor spații de cazare nu cocoțate în vârf de munte, ci pe raza localităților, acolo unde, turistul să beneficieze și de o infrastructură bună, modernă, dar și de alte locuri de petrecere a timpului liber, care să aducă ulterior venituri destule administrațiilor locale și celor din mediul privat.
„Ceea ce eu sper însă, este faptul că aceste hoteluri și spații de cazare să se construiască la poalele muntelui, în orașele și municipiile noastre, în așa fel încât acele mii și mii de turiști, iar numărul se va mări cu siguranță dacă există condiții create, să aibă locuri de cazare suficiente și pentru toate buzunarele. Vă dați seama ce ar însemna pentru orașele noastre când alte mii de oameni, dublu la ce posibilități de cazare avem acum, ar sta temporar, pe perioada vacanțelor și week-end-urilor în zonele urbane? Plus că i-am putea atrage și pe perioada de vară în timp, cu toate făcute așa cum trebuie și la ce se cere… Haideți să ne gândim: omul vine și urcă la schi în stațiune. Dar, apoi, coboară… vrea să mănânce… vrea seara o pizza sau un local unde să se distreze… mai intră într-o farmacie… mai vrea să vadă un film la cinematograf… mai vor să danseze seara la o discotecă sau la un club cum se spune acum… turistul mai dorește să cumpere câte ceva dintr-un supermarket sau de la piață… Astea toate și multe altele înseamnă enorm pentru un oraș! Toate orașele din Vale, de la Petrila și până la Uricani, ar putea să progreseze enorm și să capete viață. Și se pot face multe altele să atragem turiști. Dar, repet, avem nevoie și de spații de cazare de un grad superior față de ce avem acum! Eu cred că în câțiva ani ce spun acum va fi realitate! Da. Exact cum nimeni nu credea acum vreo zece ani că în Straja se va ajunge la acest aflux de turiști, așa va fi și acum. De altfel, acest lucru m-a și ambiționat, în 1999, după mineriadă, când dădusem un interviu la o televiziune națională, spunând că turismul va fi o alternativă în Valea Jiului la minerit, amintind de Straja, de schi și așa mai departe. Nu uit niciodată cum au analizat aceste declarații ale mele și cineva râdea: Ha, ha, ha… Facem investiții acolo să schieze minerii pe cască! Ha, ha, ha… Asta m-a ambiționat și dacă până atunci nu luasem bani de la bănci împrumut, de-atunci am început să iau pentru investiții, reușind să montăm trei telescaune, care au adus în timp mulți turiști. La ora actuală, schiorii pe site-urile lor spun că Straja e de departe cea mai bună destinație de schi din România!”, a menționat Emil Părău.
Trebuie să recunoaștem că nu e prima oară când Emil Părău spune lucrurilor pe nume când e vorba de problemele din turismul nostru, dar nici când vorbește de viitor cu speranță. Nu ne rămâne decât să sperăm că ideile sale vor fi și puse în practică. Relația autorități locale-autorități județene-mediul privat-guvern trebuie să fie mai sudată ca niciodată, dacă, într-adevăr se dorește Văii Jiului un viitor mai bun! Altfel, de unii singuri, unii sau alții, nu se va putea face nimic. S-a cam terminat cu haiducia demult și în turism și trebuie înțeles asta!
