Cataloage Confort Media
Colectarea deşeurilor menajere din staţiunea Parâng rămâne în continuare o problemă sensibilă şi, am mai zice, penibilă, în condiţiile în care din zeci de cabane care au activitate, deşi se susţine că nu, nici zece nu plătesc ridicarea gunoiului menajer!
De această situație ne-am convins încă o dată după ce am discutat atât cu primarul municipiului Petroşani, cât şi cu şeful Serviciului Taxe şi Impozite Petroşani, Alin Gal, şi după cei câţiva cabanieri serioşi, care-şi declară activitatea şi faptul că în permanenţă au personal sau locuiesc în cabană, plătindu-şi cu onestitate taxele şi impozitele la zi, printre care şi această taxă de care vorbim. Din păcate, ca de atâtea ori cum se întâmplă în documentările noastre şi pe alte teme, din cauză că nu doresc „să şi pună în cap pe ceilalţi”, nu putem să-i trecem aici şi cu numele. Rușine lor!
Revenind, în legătură cu acest subiect, săptămâna trecută primarul Petroşaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi, ne-a declarat: „Cred că nu plătesc, pentru că se plăteşte taxa de gunoi menajer doar pentru cine sunt declaraţi că stau în cabană permanent. Iar aceştia sunt puţini, chiar foarte puţini, marea majoritate declarând că nu stau acolo permanent. Din această cauză ne-am gândit că trebuie găsită o soluţie care să impună să se plătească pe proprietate”.
Acum să declari că nu stai permanent la cabană sau că nu ai activitate, decât când şi când, iar de fapt lucrurile să stea aşa dar exact invers, nu este în regulă, „deşi cam aşa se procedează cu toate la cabanele astea, nu doar cu gunoiul”, după cum ne spun sursele noastre din Parâng. Ceea ce înseamnă nu doar taxa de gunoi menajer, ci şi cazare la negru cât cuprinde, mai cu seamă iarna, când e sezonul de schi şi lumea urcă în Parâng în număr mai mare. Să recunoaştem, o problemă cu care staţiunea Parâng se confruntă de ani şi ani, fără ca nimeni să-i dea de cap, deşi în momentul de faţă există chiar şi o comisie a consiliului local care se ocupă de staţiune, încercând să identifice şi să rezolve problemele din staţiune.
Alin Gal, şeful de la Taxe şi Impozite din cadrul Primăriei municipiului Petroşani, întrebat de taxa de gunoi menajer din Parâng, a răspuns următoarele: „În principiu, persoanele juridice care au spaţii de cazare declară pentru numărul de angajaţi privind plata acestei taxe, ceilalţi, persoanele fizice, declară numărul de persoane care locuiesc acolo. Sunt doar persoane juridice care desfăşoară în Parâng servicii de turism. Numărul lor nu este extraordinar de mare, sunt doar câteva cabane care plătesc şi care declară un număr de angajaţi sau că locuiesc permanent acolo. Pur şi simplu, persoanele juridice declară un număr de angajaţi, în timp ce persoanele fizice cu cabană declară dacă locuiesc sau nu acolo, eventual doar că la sfârşit de săptămână locuiesc acolo, dar şi aşa, când şi când, deci nu pe parcursul întregului an. Nu ştiu sigur să vă dau un număr de persoane care nu plătesc în Parâng, dar în principiu vara toată lumea lucrează şi nu vin să stea la munte, cel puţin aşa reiese. Noi cerem ca şi document justificativ un extras din Revisal, unde se vede numărul de angajaţi declaraţi şi la ITM. Numai că acest lucru nu ştiu dacă e suficient… dar eu trebuie să merg după lege. Restul, nu ştiu ce să zic…”.
Este evident că şi Alin Gal dă de înţeles, dacă nu atât prin răspuns, prin reacţia sa în momentul când a fost întrebat, că există un mare semn de întrebare în ceea ce priveşte activitatea anumitor cabane, unde se află că există activitate, că doar vecinii de cabane văd şi ştiu, turiştii cazaţi la fel, dar unde nu există angajaţi cu carte de muncă sau, oficial, turişti, deci unde nu se dă bon fiscal, chitanţe şi unde nu se plătesc taxe şi impozite. Nu e greu să te prinzi ce vor să zică atât primarul, cât şi şeful de la taxe şi impozite, dar e greu de înţeles de ce, după atâta şi atâta timp, nu se face lumină şi în aceste cazuri (şi vorbim aici, poate, de zeci de cazuri, care, anual, fac turism la negru, preferând varianta asta, în condiţiile în care cei ce fac turism legal, pe faţă, plătesc la greu taxe şi impozite de tot felul, preferând un profit mai mic dar să doarmă cu capul pe pernă liniştiţi!). Probabil că cei din comisia pentru Parâng din cadrul consiliului local vor lămuri şi treaba aceasta, altfel ce rost mai are toată această comisie şi tam-tam-ul făcut?
Încheiem prin a mai zice ceva ce e bine de reamintit. Acum mulţi ani, un ministru al Ministerului Dezvoltării Regionale le spunea celor din administraţia Lupeniului: „Bine, vă dăm bani pentru investiţii în domeniul schiabil, dar vă cer ceva la schimb: să se termine cu turismul la negru în Straja”. Cei ce conduceau destinele Lupeniului au acceptat „trocul” la vremea respectivă, iar, în timp, turismul la negru din Straja a fost foarte mult diminuat. Straja a ajuns astfel o staţiune montană printre primele trei-patru din ţară în materie de sporturi de iarnă, în timp ce Parângul cam bate pasul pe loc, deşi, investiţii au tot fost făcute şi aici. Întrebare: oare nu şi din cauza asta? Răspunsul îl vom afla poate cândva… Când, poate, tot aşa, un alt ministru le va spune de data aceasta celor din Petroşani la fel.
