Conferință de presă / Liberalii hunedoreni par preocupați de soarta viitorului Complex Energetic „Valea Jiului”

Noul Complex Energetic Valea Jiului și toate problemele și discuțiile apărute pe marginea acestuia, dar și chestiunile vechi legate de actualul Complex Energetic Hunedoara aflat în insolvență, sau subiectul încă neterminat legat de vânzarea Termocentralei Mintia, au făcut ca în ziua de joi 10 noiembrie o delegație de la Deva, însoțită de primarul Petroșaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi, să ajungă la sediul CEH încă de la primele ore ale zilei.

Delegația a avut-o în prim-plan pe doamna Vetuța Stănescu, deputat PNL și liderul organizației județene al PNL, iar alături de dumneaei a stat reprezentantul guvernului în teritoriu, prefectul de Hunedoara, Călin Petru Marian. Din tabăra minieră au fost prezenți la discuții reprezentanți din conducerea CEH, respectiv Cristian Roșu, administratorul special și Emil Gros, administratorul judiciar, precum și o serie de lideri din cadrul Sindicatului „Muntele”. După întâlnire, cei menționați mai sus au organizat o conferință de presă, prin care au dorit să spună ce s-a discutat la întâlnirea cu sindicaliștii, dar, mai ales, prin întrebările puse de jurnaliști, să se răspundă la o serie de întrebări ce macină în prezent și pe bună dreptate spațiul public și, mai ales dacă discutăm de minerit, pe cetățenii Văii Jiului.

Administratorul public Cristian Roșu i-a lăsat mai mult pe invitați să vorbească

Deschiderea conferinței de presă a fost făcută de Cristian Roșu, care a fost foarte scurt în intervenție, cedându-i cuvântul apoi deputatului Vetuța Stănescu.

„Alături de doamna deputat Vetuța Stănescu, de domnul prefect și de domnul primar Iacob-Ridzi am încercat să găsim câteva soluții la ceea ce dumnealor (liderii de sindicat) ne-au scos în evidență. Întâlnirea de azi a venit și în urma întâlnirii pe care am avut-o la București, la început de săptămână, cu domnul ministru Virgil Popescu, unde am discutat câteva lucruri care au avut legătură cu tot ceea ce înseamnă Complexul Energetic Hunedoara în momentul de față, dar și de viitorul Complex Energetic Valea Jiului. De aceea eu mă bucur că doamna deputat a răspuns invitației și a acceptat acest dialog (…)”, a menționat Cristian Roșu.

Deputatul Vetuța Stănescu: „Cred în continuare că viitorul Văii Jiului este acela al mineritului și a ceea ce înseamnă dezvoltarea lui!”

„(…) Vă mărturisesc că astăzi am avut o întâlnire cu reprezentanții Sindicatului Muntele, în care am punctat viitorul noului Complex Energetic Valea Jiului. Am punctat ce înseamnă azi Complexul Energetic Hunedoara, dar și ceea ce înseamnă următorii pași, în vederea continuării activității în minerit în Valea Jiului. După cum știți, în Parlamentul României a fost votată legea privind decarbonizarea sistemului energetic românesc și cred că știți foarte bine că eu, în calitate de deputat liberal, am votat împotriva acelei Ordonanțe. Motivul acestui gest este acela că am fost întotdeauna alături de ceea ce înseamnă minerit, de ceea ce înseamnă Valea Jiului și oamenii ei, alături de cei care lucrează în măruntaiele minelor de aici. Îmi doresc foarte mult să se continue activitatea minieră, sigur, cu respectarea impunerilor și standardelor Comisiei Europene. Cred în continuare că viitorul Văii Jiului este acela al mineritului și a ceea ce înseamnă dezvoltarea lui! Pe de altă parte, reprezentanții Sindicatului Muntele au avut o întâlnire cu reprezentantul Ministerului Energiei, domnul ministru Virgil Popescu, de la care am aflat că s-au clarificat niște cerințe în ceea ce înseamnă viitorul noului complex energetic. Și anume: în data de 1 ianuarie 2023 se va înființa noul complex energetic, Valea Jiului, care va fi funcțional începând cu data de 9 ianuarie 2023. Se dorește continuarea activității în ceea ce înseamnă termocentrala de la Paroșeni și totodată se dorește înființarea unei noi capacități acolo, pe gaz, și nu doar atât, pe terenurile vechilor mine se vor face parcuri voltaice, astfel încât să facem translația spre energia verde și să ne aliniem la cerințele secolului XXI. Discuțiile, în mare, pe aceste subiecte au fost, sigur că reprezentanții Sindicatului Muntele au venit cu niște solicitări, care din punctul meu de vedere sunt pertinente și care au fost transmise Ministerului Energiei și care sunt legate mai degrabă de partea administrativă și de ceea ce înseamnă continuarea activității după 1 ianuarie, menținerea locurilor de muncă, susținerea salariilor lucrătorilor din mineritul Văii Jiului și o serie de chestiuni legate de noul complex energetic. Toate acestea pe care le-am punctat azi, au fost luate în calcul de cei de la Ministerul Energiei, dar cu siguranță că mai trebuie și puse în practică. Suntem alături de cei din Sindicatul Muntele, de ceea ce va însemna Complexul Energetic Valea Jiului și implementarea proiectelor legate de acest grup energetic”, a transmis Vetuța Stănescu.

Primarul Petroșaniului cel mai scurt în expunere

Primarul Petroșaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi, a urmat la cuvânt și a fost, de asemenea, foarte scurt în expunere: „(…) În principiu, lucrurile sunt pe un făgaș bun în ceea ce privește înființarea noului complex energetic. Domnul Roșu vă poate da mai multe detalii despre acest lucru, care am înțeles că se va întâmpla la începutul anului viitor. În mare, lucrurile merg în continuare pe programul care este agreat, cu păstrarea locurilor de muncă, a capacităților care există în acest moment în funcțiune și, ca perspectivă și din câte am înțeles, crearea unui nou grup pe gaz la Termocentrala Paroșeni și toate celelalte investiții care țin de acest Acord de decarbonizare”.

Intervenția prefectului de Hunedoara

Prefectul Călin Petru Marian a făcut următoarea intervenție, discursul a fost unul destul de lung în comparație cu antevorbitorii: „(…) În primul rând, vreau să vă spun că eu provin dintr-o familie de miner și chiar am și lucrat la mină undeva mai bine de un an de zile, la Mina Țebea din nordul județului. Ați văzut probabil că în activitatea mea am fost tot timpul alături de mineri și am susținut tot ceea ce înseamnă activitatea în minerit. Dar, în același timp, cu siguranță trebuie să fim alături de tot ceea ce înseamnă transformarea Văii Jiului pe termen mediu și lung și să mergem în paralel cu mineritul, până în 2032, și cu alte proiecte de dezvoltare a zonei. Legea decarbonizării ne oferă și posibilitatea să se aducă investiții foarte mari în Valea Jiului. Este vorba de peste 200 de milioane de euro strict pentru zona aceasta și de un total de 510 milioane de euro la nivel de județ. Ați văzut că în lege mai sunt prevăzute și partea de ajutor acordat minerilor prin montarea de panouri solare, dar și prin programe de reconversie profesională. Eu, personal, sunt nominalizat în Comitetul Național de Decarbonizare, unde, acolo, cu o echipă tehnică vom lua toate măsurile și toate deciziile în ceea ce privește viitorul mineritului până în 2032. Am discutat și cu sindicatele și i-am rugat cumva să vedem nu numai minerul în sine, ci să vedem întregul complex al ceea ce se cheamă familie, pentru că e vorba și de copiii minerilor, e vorba și de nevestele minerilor, despre femeile care nu lucrează în minerit, despre toți cetățenii, iar asta înseamnă că trebuie să punem ceva în loc și să avem grijă în următorii 3-4 ani, prin Tranziție Justă, se vor primi foarte multe fonduri în Valea Jiului. Ceea ce înseamnă că trebuie valorificate niște investiții, astfel încât femeile, tinerii și toți cetățenii să aibă unde merge să lucreze pe un salariu decent, astfel încât oamenii să nu mai plece de-aici în Europa de Vest ca să lucreze (…). Știți foarte bine că alături de doamna deputat Vetuța Stănescu am fost prezent în niște momente cheie, atunci când a fost vorba de anumite sincope în funcționarea minelor. Și vă reamintesc ce am semnat în februarie, anul trecut, atunci când erau blocaje în mină, când nu erau bani pentru salarii… Prin eforturi, zic eu, substanțiale, maxime la momentele respective, când doamna Tucan conducea Ministerul Muncii și guvernul era liberal, s-a luat decizia de a se veni cu niște infuzii foarte mari, echilibrându-se tot ceea ce înseamnă sistemul mineritului. Noi v-am ruga – și eu personal ca reprezentant al guvernului în teritoriu – să încercăm să regândim puțin paradigma Văii Jiului. Să mergem în paralel cu mineritul, dar în același timp să avem grijă să și transformăm puțin Valea Jiului. Pentru că există potențial, un mare potențial chiar și cred că vedeți și dumneavoastră acest lucru. Vedeți ce înseamnă Straja, ce înseamnă Parângul, stațiuni care atrag zeci de mii de turiști, care vin și lasă bani în Valea Jiului. Cred că așa se poate face și printr-o investiție majoră în Valea Jiului, pe anumite componente verzi – și aici avem banii pe Tranziție Justă. Dacă mai punem ceva în loc la ceea ce se va reduce pe parte de minerit, cred că asta ar fi cel mai important. Un alt lucru pe care vreau să vi-l spun, și poate aici o să mă ajute domnul Gros, doresc să lămurim pentru totdeauna ceea ce înseamnă subiectul Mintia. Pe mine mă interesează și acest subiect deoarece este unul destul de important și poate domnul Gros ar trebui să ne explice cum stăm cu partea de contract cu investitorii la Mintia, dacă s-a ajuns la o înțelegere cu Transgaz și cu Transelectrica, dacă a fost nevoie sau nu de un aviz de la CSAT sau SRI pe subiectul vânzării termocentralei, ce se știe de acel mini scandal legat de creanțe… Pentru că vrem să plecăm astăzi, de-aici, cu niște chestiuni lămurite. Pentru că anumite părți din politicul românesc încearcă să denatureze lucrurile. Și vă spun, cu Mintia, dacă se reușește, va însemna cea mai mare investiție a României în ultimii 30 de ani, că vorbim aici de un miliard de euro! Dacă nu ne concentrăm ca acest lucru să se întâmple în județul Hunedoara – și gândiți-vă ce va însemna dezvoltarea pe orizontală la tot ceea ce pornește de la investiția respectivă – vom pierde. Haideți să vedem și partea plină a paharului, adică tot ceea ce va însemna acele locuri de muncă și acele investiții care vor veni. Cred că asta ar trebui să încercăm să spunem lumii prin intermediul dumneavoastră, care sunteți vectorii importanți de transmitere a informațiilor care vin de la autoritățile publice”.

Multe întrebări la obiect! Presa își face datoria. Oare și politicienii?

Administratorul Emil Gros n-a mai apucat să vorbească, că din sală au și început întrebările celor din presă. Fiind multe și mărunte, dar la obiect, nu vom reda azi tot ce s-a întrebat și răspuns. Vom continua în ediția viitoare, pentru că, credem că merită și pentru că, chiar dacă unele răspunsuri au fost date pe jumătate, măcar se va vedea că de-acum înainte și cei de la complexul energetic, dar și politicienii prezenți – inclusiv cei de la Ministerul Energiei care vor afla cu siguranță ce s-a întrebat – nu vor mai putea spune că nu au știut ori că n-au aflat de situația existentă și de la presă (dacă unora din minerit le este frică să întrebe, să pună cărțile pe masă de teama că vor rămâne fără locul de muncă, presa întreabă în locul lor, că așa e normal, mai cu seamă într-un domeniu vital, Energia, dar mai ales în ceea ce se cheamă siguranță energetică națională).

Emil Gros – legat de vânzarea Termocentralei Mintia și de întrebările ce se pun azi în spațiul public

Astăzi vom mai scrie doar ce a avut de spus și Emil Gros în momentul în care a ținut să răspundă la întrebările puse de prefect de la începutul conferinței de presă, e drept toate legate mai mult de Termocentrala Mintia decât de noul complex energetic sau de insolvența actualului CEH:

„Bun. Haideți să-i răspund și eu domnului prefect. Au fost niște întrebări pertinente. Deci, în urma licitației din 26 august, când au fost adjudecată Termocentrala Mintia de către cei de la Mass Energy Group, pentru suma de 91 de milioane de euro, a rămas ca termen de plată o perioadă de patru luni de zile. Deci, până în 26 decembrie. În acest răstimp, în lunile septembrie și octombrie știu că au avut loc mai multe întâlniri la Transgaz, Transelectrica, la Ministerul Energiei. I-am sunat înaintea acestei conferințe de presă pentru că am bănuit o asemenea întrebare și mi-au spus că săptămâna viitoare sunt în măsură să primească răspunsurile oficiale de la Transgaz și de la Transelectrica. Și-au luat consultanți, au avut mai multe întâlniri și sunt foarte optimiști că vor obține aprobările necesare.

Vizavi de contractul de vânzare, că asta a fost știrea și întrebarea săptămânii! Nu există contract de vânzare-cumpărare! Normal că nu există și n-a spus nimeni că există un contract de vânzare-cumpărare! Un contract de vânzare-cumpărare se încheie după ce se plătește prețul! Deocamdată avem o garanție de 10 milioane de euro care este constituită în depozit în contul de insolvență al CEH, și așteptăm încasarea diferenței de preț. După care se va întocmi contractul de vânzare-cumpărare, în care se vor prelua obligațiile din caietul de sarcini și vor fi stipulate foarte clar. Cu privire la avize, că și aici au mai fost subiecte de presă, în sensul că nu au fost avize de la CSAT, de la SRI… Nu cunosc să existe obligativitatea de a solicita sau de a fi avizată o asemenea vânzare în procedura de insolvență! Da, la fel cum s-a vândut și Oltchim și alte companii, nu este necesar să se solicite așa ceva. Noi am urmat procedura prevăzută de Legea Insolvenței.

Acum, vizavi de contestație… Într-adevăr, pe data de 20 mai s-a aprobat vânzarea și condițiile, creditorii au aprobat, mai exact 93% din masa credală au aprobat condițiile și prețul cu care să se vândă această termocentrală. Lucru care s-a întâmplat la 100% din valoare pe data de 26 august. Nici un creditor, din cei peste 200 (și aici nu vorbim doar de creditori de stat, ci și de salariați, sau alte instituții bugetare, inclusiv furnizori) nu a contestat această adunare a creditorilor. După licitație, ne-am trezit cu o contestație formulată către Consiliul Național de Formulare a Contestațiilor (CNFC), făcută de o doamnă din București, doamna Hojman. Evident că fiind vorba de o achiziție publică, CNFC și-a declinat competența către Tribunalul Hunedoara la dosarul de insolvență. S-a format un dosar asociat, cred că A 38 dacă nu mă înșel, care a avut termen pe 7 noiembrie. În acest dosar au intervenit doamna senator Șoșoacă, un sindicat și încă câteva persoane fizice. Din punctul nostru de vedere nu au calitatea să conteste această licitație. Ca să justifice un interes, au cumpărat din câte am înțeles niște creanțe, de câteva sute de lei, următorul termen fiind pe data de 19 decembrie. Evident că aceste contestații nu fac decât să tergiverseze și mai mult dosarul de insolvență și, evident, recuperarea datoriilor de către marii creditori și de către creditorii cei mai interesați – că aici vorbim de bugetul de stat.

Și ca să-l completez pe domnul prefect, vizavi de ajutorul de stat, care în cazul CEH ajutorul ilegal a fost undeva la 330 de milioane de lei, asupra Termocentralei Mintia garanția o are Statul Român, prin Ministerul de Finanțe și ANAF. Ceea ce înseamnă că peste 90% din sume trebuie distribuite către Ministerul de Finanțe. Există prevedere specială care prevede că în cazul în care banii merg către bugetul de stat, se va stinge cu prioritate ajutorul de stat. Deci, banii merg la Ministerul de Finanțe, doar că el își va închide mai întâi această datorie.

Noi sperăm să se judece pe data de 19 decembrie și sperăm să nu fie afectată tranzacția!”.