BOEMA PATRIOTICĂ / Lansarea volumului „Români pentru cauza naţională. Vederi din Valea Jiului”

Și a venit și ziua în care boemii au jucat sub tricolorul național. „Boema sub tricolor” a început la ora 17:15, însă pregătirile au început mult mai devreme.

În dimineața și după amiaza zilei de vineri, 23 noiembrie, Aron Dumitrescu, directorul tehnic al Cenaclului BOEMA și patronul Localului „Românesc”, a sunat mobilizarea generală. Datorită eforturilor lui Tic Mihuț și ale doamnei Elvira, tricolorul pune stăpânire (ca să nu spun acaparează…) pe aproape tot localul. Tot din pregăteala cenaclieră, mai trebuie amintită în treacăt și deplasarea lui Aron „la țara lui” din Țara Hațegului. De unde s-a întors cu produse specifice activității boeme, cum ar fi țuică și vin.
Prima care a venit a fost tânăra poetă basarabeancă Nicoleta Andoni. Astfel, invitații s-au putut bucura că o frumoasă domnișoară le-a înfipt în inimă cocardele tricolore. Tot așa, și Sorin Radu, rectorul Universității din Petroșani, s-a convins pe viu ce comori ascunde Universitatea din Petroșani. Încet, încet, localul este ocupat de soldații euforici ai armatei de sărbătoare. Muzica, românească, cum altfel?! – completează fericit atmosfera vibrantă, de patriotism.
Deschid întâlnirea cu câteva vorbe despre Petre Braiț, un om care a făcut foarte mult pentru cultura Văii Jiului și pentru mișcarea cenaclieră din Vale. Lui i se datorează reconstrucția casei lui Ion D. Sîrbu, cele patru ediții ale Festivalului Național de Literatură „Aici ne sunt visătorii”, editarea revistei „Abataj”, cu suplimentul său cultural – „Generația interzisă”, înființarea Bibliotecii „Abataj”, organizarea de simpozioane, colocvii. Din păcate, Petre, care nu se simte prea bine, nu a putut participa, așa că i-am prezentat eu cartea „Minerii ăștia” (care urmează romanului „Ultimul miner din Momo-City”) și am înmânat cărțile cu dedicații scrise de Petre.
La al doilea moment am vorbit tot… eu. A fost unul cu adevărat emoționant: sărbătorirea poetului Constantin Cîmpeanu! Am vrut să scriu un discurs, ca să nu mă apuce tremuriciul emoției. Însă m-am răzgândit și din motive de lene, dar mai ales mi-am spus că, la câte am trăit alături de veteranul Boemei, dacă nu pot vorbi liber măcar… 25 de ore, degeaba le-am trăit. Nu am vorbit chiar 25 de ore, poate nici 25 de minute, dar ceea ce am spus au fost cuvinte izvorâte din inimă și revărsate peste poetul Constantin Cîmpeanu, care, pe 29 noiembrie, împlinește frumoasa (vorba vine) și neverosimila vârstă pentru un poet de 70 de ani. Spun neverosimilă pentru că Nicu (de fapt, în buletin se numește Neculai, iar numele de… scenă este cel împărătesc de Constantin) este un tip atât de tânăr în spirit, încât până și tinerețea se rușinează de dumnealui. Am povestit despre apartamentul lui de pe str. Constructorul, în care ne întâlneam noi, boemii, în timpul prigoanei comuniste, când niște minți obtuze de activiști ne-au interzis cenaclul.
Despre magnetofonul său pe care ne înregistra, banda aceea, dacă mai există, fiind o „fonotecă” de aur a Boemei… Despre menajeria din apartamentul său de vulturi, ciori, arici… De cei doi pisici negri, pe numele lor motănesc „1” și „2”. Despre cel ascuns în ceața poeziei…

Din cauza unor probleme „tehnice”, a trebuit să citesc și câteva poeme din minunata și unica (la propriu și la figurat) sa carte „scrisori din Delira”. Citindu-le, am retrăit cu nostalgie acele vremuri, din urmă cu, vai, atâția ani.
Momentul al treilea i-a aparținut celuilalt amfitrion boem al serii, poetului și universitarului Ion Hirghiduș. Acesta a prezentat cartea pe care am îngrijit-o, „Români pentru cauza națională. Vederi din Valea Jiului”. În prezentarea pe care mi-a făcut-o, a fost un generos, reliefând multe aspecte ale vieții mele de scormonitor prin arhive și biblioteci. Tot Ion a povestit și despre Marea Unire, întâmplată în urmă cu o sută de ani. Eu am citit din Dominic Stanca un fragment spumos petrecut în urmă cu un secol în Valea Jiului. „Revoluția” de la Livezeni. Autorul cărții „Români pentru cauza națională. Vederi din Valea Jiului” (adică eu) a mulțumit pentru sprijinul acordat la editarea volumului d-lor Sorin Radu (rectorul Universității din Petroșani), Costel Avram (președintele Asociației Rosa Multiflora – alături de care Cenaclul Boema a făcut multe fapte de vitejie culturale), Aron Centenar Dumitrescu (vicepreședinte ARDEAL – PLATFORMA CIVICĂ ACȚIUNEA).
Epigramistul Niculescu din Uricani a citit două poezii dedicate Unirii.
Când să încheiem latura oficială au năvălit celebrii lăutari (probabil cei mai buni din Valea Jilui) Marinică șI Alin Lup, mânați în luptă de cine altul, decât Costel Avram, nu doar un dibaci manager al județului, ci și un priceput și sufletist aranjor de acțiuni și momente culturale. Împreună cu lăutarii, boemi și public, am cântat un „Mulți Ani Trăiască” până i-au dat lacrimile lui Constantin Nicu Cîmpeanu. Căci, am uitat să vă spun, în spatele bravurii sale, Nicu e un tip foarte sensibil, că altfel nu ar fi poet.
După consumarea laturii oficiale, boemii au trecut în dispozitiv de lucru, petrecând ore frumoase cu lăutarii lângă ei. S-a cântat, s-a dansat, s-au ciocnit pahare. A fost o frumoasă emulație și o seară cu adevărat românească, în care boemii și-au arătat patriotismul. Adică, și-au pus inimile lor frumoase pe masă, la vedere…