Vulcan. Nedeia momârlanilor din Paroșeni

Vulcan. Nedeia momârlanilor din Paroșeni

Timp de citire: 2 minute

Localnicii din Paroșeni, dar și din alte localități ale Văii Jiului s-au întâlnit, duminică, de Rusalii, la de acum bine cunoscuta Nedeie Paroșană. O sărbătoare câmpenească de tradiție la care bucuria, voia bună, mâncărurile și, firește, jocul popular sunt la loc de cinste.

De câțiva ani,

locul pe care se organizează nedeia este terenul aferent sediului nou al Asociației Composesorale Straja – Sterminos – Gruni Zănoaga. Lângă fostul dispensar din Sohodol, clădire care, după ce le-a fost dată celor din zonă, a fost transformată în capelă funerară. Pe vremuri, hăt-hăt, pe când momârlanii erau mai momârlani ca acum, când ceea ce înseamnă orașul și-a pus bine amprenta pe viața lor, nedeile se țineau pe dealul Ploșnița. Deasupra de Trei Izvoare, pe culmea pe care se află osuarul militarilor decedați în luptele din Munții Vâlcan din Primul Război Mondial. După aceea, dansul și jocurile momârlănești specifice nedeii de Rusalii s-au mutat la căminul cultural.

 

De ce de Rusalii?

Așa a fost înțelegerea momârlanilor, a celor din vestul Văii Jiului, îndeosebi. La început nedeia din Paroșeni se ținea în Duminica Tomii, când era hramul bisericii. Numai că, în aceeași duminică se întâmpla să fie nedeia de la Câmpu lui Neag. Ca atare, oamenii au căzut de acord ca cei din Paroșeni s-o facă de Rusalii, după cei de la Câmp. Înțelegerea nescrisă, dar asumată ca pe un cuvânt de onoare a rămas în picioare și asta explică de ce, când au nedeia, momârlanii din Paroșeni se duc la cei din Câmpu lui Neag și invers. Cei din vest vin la frații lor din Paroșeni două săptămâni mai târziu.

Deși, duminică,

a fost o căldură să mori, nu altceva, în curtea composesoratului s-a adunat destul de multă lume. Gazdă bună și atent la toate a fost, ca de obicei, Duțu Mănulesc, președintele asociației, căruia, ca și în alte dăți, i-a fost alături Milu Părău. Organizatorii au avut oaspeți, așa cum aminteam, momârlani din Câmp, Dealu Babii și chiar din Lonea. Ca de obicei, când sunt astfel de întâmplări, la Paroșeni au ajuns și mulți locuitori din Vulcan. Și, ce mi-a plăcut, este că și unii, și alții au venit îmbrăcați în portul tradițional românesc al locului.

Au fost

la greu mici, am înțeles că vreo două mii s-au perpelit pe grătar, bulz, bere, apă minerală și sucuri. Au fost și vin, și țuică, firește, dar, pe căldura aia, puțini s-au încumetat să le dea pe gât în jos. Ca de obicei s-a stat super și la capitolul muzică. Formația și soliștii vocali nu i-au lăsat să se odihnească o clipă pe petrecăreți, așa că e de înțeles de ce câte vreunul ieșea plin de transpirație din horă, ca să ia o gură de apă. Cheful de la composesorat s-a încheiat undeva după ora optsprezece, petrecerea de Rusalii continuând, de fapt, la gospodăriile celor din Colonia Țărănească a cartierului Sohodol.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

 &nbsp DISCLAIMER
 &nbsp Atentie! Postati pe propria raspundere!
 &nbsp Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii