Cataloage Confort Media
Chiar ieri, fiind pe strada Bazinului, am fost povăţuit să fac câteva poze cu gropile şi noroiul cu care aceasta este plină. Aşa e şi strada Morii, mi-a mai zis doamna şi a continuat cu „Nu ştiţi cumva când se apucă de ele?”. I-am răspuns că nici eu nu mai ştiu ce să cred, din moment ce despre repararea lor se vorbeşte de vreo trei ani.
Cum nu i-aş putea răspunde
nici domnului care, pe net, aducea în discuţie starea jalnică a Aleii Muncii. Or, aceasta nu se află în vârful dealului, ca Bazinului, bunăoară, ci este în buricul târgului, la o aruncătură de băţ de primărie. Până să ajungi la ea trebuie să dai în gropi şi să intri în noroiul de lângă blocul zis şi acum al „Tineretului”. După numele magazinului care funcţiona, pe vremuri, la parterul său. De la un capăt la altul, Aleea Muncii s-a umplut şi ea de gropi. Chiar dacă este pavată cu pietre cubice. Trebuie ca să faci adevărate cascadorii, pentru a ieşi cu maşina întreagă de pe ea.
În stare jalnică este
şi scurtătura care, pe lângă blocul social G12, urcă şi dă în capătul de sus al străzii Traian. Deteriorat şi plin de gheaţă, trotuarul acesta – fiindcă, până la urmă, asta e – este un adevărat pericol la integritatea fizică a celor care-l urcă sau coboară. Pozele vorbesc de la sine. La fel de paradită este şi scurtătura, tot un fel de trotuar, care se face de pe strada Traian, imediat după blocul A3. Este foarte umblată, deşi e plină de gropi, apă şi noroi. Nu ştiu, dar bănuiesc, ce li s-o fi promis locatarilor de aici în vara lui 2016, dar tare mi-e că va trece şi anul acesta, iar promisiunile vor fi rămas vorbe-n vântul campaniei electorale. Dar, sincer, mi-aş dori să fi greşit în privinţa asta, iar lucrările să înceapă imediat cum se face vreme bună.
