Vulcan / Dispute pe marginea unei chestiuni neclarificate în întregime

O fi fost ideea lui să fie fotografiat uitându-se ca un cunoscător la cofrajele pregătite pentru a fi umplute cu beton sau pozarul de la publicaţia în cauză l-a montat aşa. Chit este că prezenţa lui pe şantier a generat valuri cât tsunami de indignare printre vulcănenii care nu văd cu ochi buni apariţia în localitate a unui nou lăcaş de cult creştin. O mare vină o are şi cel care a scris aşa zisul articol din care mai bine de o jumă­tate sunt spusele pri­ma­­rului. Cu slove în roşu şi aranjate între ghilimelele de rigoare. Din lăudăroşenia lui Ile ar reieşi – şi chestia asta i-a deranjat pe oameni – cum că primăria ar fi cea care subvenţionează, din bugetul local, construcţia acestei biserici. Ceea ce este complet fals.

locală vulcăneană doar a pus la dispoziţie terenul pe care a început ridicarea bisericii greco-catolice. Asta s-a petrecut în urmă cu trei ani, dacă îmi amintesc bine, şi s-a realizat printr-o hotărâre de consiliu local. Solicitarea a venit de la Episcopia Greco-Catolică din Lugoj şi a fost depusă de părintele greco-catolic vulcănean. La vremea aceea, aşa cum se procedează, s-a fă­cut slujba de sfinţire a locului aceluia, aflat în marginea dinspre Clubul IMAX a curţii spitalului, în prezenţa unor înalte feţe bisericeşti din Lugoj şi, fireşte, a oficialităţilor locale. După care pauză totală, motivată prin aceea că nu exista încă suma de bani necesară începerii lucrării. Acum, se vede treaba, Episcopia Greco-Catolică lugojeană a deblocat necesarul de finanţe, iar asta se observă la faţa locului.

este un pic pripită şi afirmaţia cum că greco-catolicii ar reprezenta un procent infim în rândul credincioşilor vulcăneni. Nu s-a prea spus, şi parcă dinadins se ascunde acest amănunt, în Vulcanul începutului de veac douăzeci greco-catolicii erau majoritari. Câţi mai ştiu, oare, astăzi, că biserica de la intersecţia străzilor Nicolae Titulescu şi 1 Mai era de rit greco-catolic? Ea poartă hramul „Duminica Orbului” şi a fost ridicată prin strădania unor vulcăneni, momârlani, să le spunem direct, cu dare de mână. Numele lor se află trecute pe pereţii de la intrarea în biseri­că. Aceasta, ca toate lăcaşurile de cult din ţară aparţinând greco-catolicilor, a fost transformată în biserică ortodoxă după ce, în decembrie 1948, comuniştii au interzis cultul greco-catolic şi i-au expediat în puşcărie pe preoţii care au refuzat să treacă la ritul impus de regimul roşu.

aceasta-i deja istorie, dar câteva amănunte ar fi fost necesar să fie oarecum amintite de către ziaristul care l-a împăunat pe Ile cu nişte vorbe goale. Se cunosc foarte bine disputele care au avut loc în toată România pe tema retrocedării bisericilor. În anii ’90, la Vulcan a fost linişte în ce priveşte asta, fiindcă au lipsit protestele zgomotoase. Acum, faptul că greco-catolicii pot să-şi ridice o biserică, asemănătoare celor din Uricani şi Petroşani, nu cred că ar trebui privit cu atâta ostilitate. Este, în definitive, un mic şi modest lăcaş creştin, iar nu o ditamai moscheea pe care turcii ar vrea s-o vadă înfăptuită la Bucureşti după ce Victor Ponta şi-a pus semnătura pe documentul prin care le-a dat terenul necesar.