Vulcan. Disperare la 44

Există situații în care nu-ți trebuie mult, ca să treci de la  bucurie la disperare. Am ajuns la concluzia asta marți dimineață, când am fost sunat de o doamnă de șaptezeci și nouă de ani din Vulcan. Cu o voce deznădăjduită și cu nervii întinși la maxim, mă implora, pur și simplu, s-o ascult.

Am ascultat-o

după ce am ajuns în apartamentul 3 din scara A a blocului nr. 44 de pe Bulevardul Mihai Viteazul. Bloc care, spre bucuria locatarilor, începând din anul trecut, a intrat în programul de reabilitare termică. Pereții de pe latura estică și sudică sunt plini de schele. O astfel de schelă îi ocupă mai tot balconul estic al doamnei Matilda Doczi. Pe cel nordic este o stivă de materiale de construcții. Saci de ciment, scări, găleți de vopsele și altele de genul ăsta sunt depozitate și la parterul scării. Am ajuns la bloc undeva în jurul orei douăsprezece, oră la care constructorii sunt, de obicei, în pauza de masă. Numai că asta nu e valabil și la blocul 44. Aici, constructorii nu au mai urcat pe schele  de circa trei săptămâni, dar martori ai trecerii lor pe acolo erau grămezile de resturi de materiale de construcții și câteva salopete atârnate pe schele.

„Nu ai nicio

bucurie să deschizi fereastra și să te trezești cu fieroteniile astea în fața ochilor!”, îmi spune femeia. Toată vara i-a fost teamă să aerisească mai ca lumea, fiindcă îi e teamă că se trezește în casă cu vreun hoț. Pe balcon îmi arată o porțiune în care polistirenul se rupe. Cei care au lucrat aici au demontat jgheabul pentru apa pluviala, iar acum aceasta se scurge pe pereți.

„Credeți-mă, sunt disperată!”, se plânge dumneaei. Fiindcă se deplasează greu, nu s-a dus putut duce la primăriei, ca să vadă care-i problema cu blocul ei. A sunat, dar fără succes. N-o ascultă nimeni.

Situația de pe scara

A a blocului 44 îi deranjează și pe alți locatari, numai că e posibil ca multora să le fie teamă să-și arate nemulțumirea. Nu, însă, și domnului Emil Găvan care a făcut potecă de la bloc la primărie în demersul de a afla de ce lucrul la bloc a fost parcă lăsat de izbeliște. La primărie a fost și marți, 17 octombrie. Directorul ADPP cu care a vorbit a încercat să-l liniștească spunându-i ca mai e timp, fiindcă termenul de încheiere a lucrărilor e la sfârșitul lunii noiembrie.

„E păcat

că s-a lăsat așa, s-a lucrat la acoperiș, s-au izolat pereții estic și sudic și pauză”, mi-a zis  bărbatul în timp ce fotografiam. La câteva ore după ce am plecat de acolo, spre seară, cineva mi-a spus că au apărut doi inși care au măturat și au adunat mizeria de lângă bloc. Situații similare celei de la 44 au mai fost și în alte locuri. E posibil ca firma care efectuează reabilitarea să aibă și alte lucrări, iar numărul insuficient de constructori să-i creeze probleme administratorului ei. Ca atare, nu-mi vine să cred că blocul 44 va fi gata la sfârșitul lunii a unsprezecea. La mai toate blocurile din Vulcan reabilitate termic, și nu sunt multe, s-a trecut binișor de data de finalizare programată. Așadar, dacă pauza luată la 44 se va prelungi, nu ar fi de mirare că la fel se va petrece și cu acesta.