Cataloage Confort Media
La începutul mileniului al treilea, la exact 2000 de ani de la Nașterea Mântuitorului, creștinul lupenean Emil Părău, cu binecuvântarea mai marilor Episcopiei Aradului și Hunedoarei de-atunci, a organizat la Lupeni prima mare procesiune din țară, intitulată sugestiv „Drumul Crucii”. O procesiune creștină care reda pelerinilor traseul și scenele biblice, un tablou al suferinței, al pătimirilor Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos, în drumul său spre Muntele Golgota, cu marea Cruce de lemn în spate, pe care la final Mântuitorul a fost răstignit de romani și pe care El și-a dat viața pentru iertarea păcatelor omenirii. Era anul 33 după Hristos și ce spunea Cartea Sfântă prin Vechiul Testament s-a adeverit întru totul!
Creștinii adevărați își aduc aminte an de an, în Postul Paștilor și în Săptămâna Patimilor, cu evlavie și durere, de toate acestea, ținând post, curățindu-și sufletul prin rugăciuni, spovedanie și împărtășire în așteptarea Învierii Mântuitorului.
Semnul primit de la Divinitate
Se împlinesc 24 de ani de la prima mare procesiune de Paști din România, una care păstrează întru totul cele 14 opriri ale Mântuitorului, unde preoții le citesc miilor de pelerini adunați din toată țara și din Valea Jiului, cele 12 Evanghelii. Traseul ales este unul dintre cele mai lungi din lume, de 10,145 km. Preoții, în frunte cu Episcopul Devei și Hunedoarei, Preasfințitul Episcop Nestor, alături de miile de pelerini pornesc cu Crucea de lemn în spate, de dimensiuni și greutate precum cea purtată de Iisus acum aproape 2000 de ani, de lângă Biserica Sfântul Nicolae, trec apoi prin zona spitalului și prin întreg Cartierul Braia, după care coloana urcă încet spre Stațiunea Straja de deasupra orașului, până la Schitul de lemn situat la cota 1440 metri, ctitorit tot de familia Părău în anul 1999, practic la finele mileniului trecut, prin bunăvoința lui Dumnezeu care i-a trimis creștinului Emil Părău câteva semne interesante înainte ca dumnealui să decidă să facă Biserica, procesiunea de Paști, apoi Tunelul Sfinților și Crucea mare de fier din Straja!
„La mijlocul anilor `90 am fost martorul unui lucru absolut surprinzător, care mi-a dat mult de gândit atunci și care m-a făcut ulterior să iau decizia de a face Schitul de lemn din Straja, apoi toate celelalte, firește, sprijinit moral și îndrumat de Sfânta Biserică Ortodoxă, prin oamenii ei. Aveam cabana în Straja, care pe-atunci era o stațiune mult mai mică, aproape inexistentă față de ce vedem azi, iar la un moment dat un bec din sala de mese s-a ars. Până aici nimic ieșit din comun… Numai că uitându-mă la bec, după ce a fost schimbat, am văzut în chip miraculos semnul Sfintei Cruci pe el! Mi-am zis că e un semn divin și am căutat să aflu de la preoți și de la călugări care ar putea fi semnificația acestui semn și ce ar trebui să fac. Starețul Mănăstirii Lainici mi-a spus că ar trebui să ridicăm o Cruce pentru odihna sufletelor eroilor neamului, povestindu-i înainte faptul că Straja a fost locul unde mulți ostași și-au găsit odihna trupului în luptele din Primul Război Mondial, dar nu și odihna sufletului, din moment ce nimeni n-a mai știut de ei și osemintele lor zac în pustiu fără o Sfântă Cruce deasupra capului. Așa am ajuns ca împreună cu cei de la EM Lupeni să construim acea mare Cruce de fier, care a fost sfințită și numită drept Crucea Eroilor, dar și să ridic alături de familie Schitul Straja, iar la puțin timp după aceea să organizăm, împreună cu Biserica, Drumul Crucii, unde mii de pelerini vin an de an în Vinerea Patimilor de peste tot”, ne-a spus Emil Părău.
Crucea de lemn
Crucea de lemn care e purtată pe rând de creștini cale de peste 10 km, în urcare pe drumul ce șerpuiește spre Straja, și are dimensiunile și greutatea celei originale, purtată de Mântuitor: 4,40 metri lungime, 2,20 metri lățime și 100 de kilograme. Este o Cruce specială, superbă, are ca decorații imagini sculptate cu cele 14 popasuri, iar în ea sunt încastrate moaște de sfinți aduse de Emil Părău din pelerinajele sale prin lume, inclusiv din Ierusalim.
Cele 14 opriri – semnificația acestora
Semnificația celor 14 opriri este și ea interesantă și semnifică „Calea durerii” („Via Dolorosa” în latină) din Orașul Vechi din Ierusalim, unde Iisus a cărat în spate, cale de aproximativ 600 de metri, Crucea spre Golgota, după cum ne spun izvoarele scrise, teologice și istorice: 1. Curtea casei lui Pilat din Pont. Judecata lui Isus și condamnarea la moarte; 2. Pretoriul. Punerea crucii pe umeri și pornirea spre Golgota;3. Prima cădere a Mântuitorului sub povara Crucii; 4. Întâlnirea cu Maica Domnului, Sfânta Fecioara Maria, mama Sa și maica noastră; 5. Simon Cirineanul ridică Crucea, spre a-L ajuta pe Iisus; 6. Întâlnirea cu Veronica. Isus își șterge fața cu o năframă; 7. A doua cădere la pământ; 8. Întâlnirea cu femeile ce se tânguiau; 9. A treia cădere la pământ; 10. Dezbrăcarea lui Iisus Hristos pe Muntele Golgota; 11. Baterea în cuie pe Cruce și batjocorirea lui Hristos, Fiul, cel mai dureros și îngrozitor moment; 12. Răstignirea și moartea pe Cruce a Mântuitorului, finalul proorocit pentru iertarea păcatelor noastre; 13. Coborârea de pe Cruce a trupului Mântuitorului; 14. Punerea în mormânt.
„Drumul Crucii” –și în atenția autorităților locale
De multă vreme încoace, procesiunea „Drumul Crucii” primește sprijin nu doar de la Biserică, cum era și normal de așteptat, dar și de la autoritățile locale. Cele care se preocupă foarte atent în fiecare an ca traseul să fie îngrijit și curățat, dar și de relația cu SMURD și Ambulanță, poliția și jandarmeria, plus poliția locală aflată în subordine, care, toate, să vegheze pentru liniștea celor veniți în pelerinaj la această manifestație creștinească de primăvară de dinainte cu o zi de noaptea Învierii Domnului.
„Ce se întâmplă în fiecare an în Vinerea Patimilor la Lupeni, pot spune că este unic în țară și printre puținele locuri în lume. Și spun asta deoarece trebuie să ținem cont de lungimea traseului, de dificultatea lui fiindcă vorbim de o zonă montană și de faptul că pelerinii și soborul de preoți, în frunte cu Preasfințitul Episcop, poartă cale de peste 10 km acea mare și grea Cruce de lemn, pe care, să nu uităm, bunul Iisus a cărat-o singur, acum aproape 2000 de ani! Acest eveniment este de o mare însemnătate creștină și aduce în prim-plan, pe Mântuitor și patimile sale, alături de municipiul nostru și Stațiunea Straja, care găzduiesc această mare procesiune. Responsabil de toate acestea, între ghilimele desigur, este domnul Emil Părău, căruia îi mulțumesc în numele meu, al comunității noastre și a Bisericii, de această inițiativă începută în anul 2000. Iată că au trecut 23 de ani și Lupeniul și Straja au devenit un loc de pelerinaj creștin, ceea ce ne face să fim foarte fericiți și să credem că suntem o localitate binecuvântată de Dumnezeu din moment ce se întâmplă toate aceste lucruri frumoase, prin care cu toții ne încărcăm spiritual și întâmpinăm cum se cuvine Învierea Mântuitorului nostru”, ne spune primarul Lupeniului, Lucian Resmeriță.
În Vinerea Patimilor – 14 aprilie în acest an, pornește cea de-a XXIV procesiune!
Cea de-a XXIV-a procesiune va începe ca de obicei vineri, 14 aprilie, la ora 11:45 cu o slujbă oficiată de Preasfințitul Episcop Nestor, alături de un sobor de preoți din Lupeni și din toată Valea Jiului, împreună cu noul lor protopop, Gabriel Bulf. Zona unde se ține această slujbă, pentru cei care încă poate nu știu veniți din țară, este cea de lângă Biserica Sfântul Nicolae din apropiere de centru. Acolo, înainte de plecarea spre Straja în procesiune, cei prezenți vor avea ocazia, cum se întâmplă an de an, să se poată închina la racla cu Moaștele Sfântului Irodion de la Mănăstirea Lainici, dar și la racle cu alte Sfinte Moaște ale unor sfinți binecunoscuți în lumea ortodoxiei.(Corneliu BRAN)
