Valea Jiului se îndreaptă spre un adevărat dezastru social. Aveți de gând...

Valea Jiului se îndreaptă spre un adevărat dezastru social. Aveți de gând să faceți ceva, concret, pentru salvarea zonei?

Timp de citire: 8 minute

Poate că ar fi bine să readucem aminte guvernului, care azi va fi învestit în urma votului parlamentarilor de joi după-amiaza, situația Văii Jiului la capitolul șomaj și locuri de muncă. Nu de altceva, dar fiind început de drum să nu care cumva să creadă miniștrii că cei de-aici dorm și nu știu care e situația și, în consecință, să ia măsurile care trebuie. Că în Valea Jiului lumea va avea mari așteptări de la acest guvern și, cu siguranță, veți ghici și de ce, că de 33 de ani tot așa se întâmplă când premier vine un social-democrat.

Toată lumea știe că disponibilizările din sectorul minier, aflat în deplină închidere și în mare grabă am zice, au creat un impact major în dinamica socială și economică a Văii Jiului, în sens negativ, nicidecum pozitiv. Iar treaba asta se observă cel mai bine doar dacă se merge în teren și se stă de vorbă cu oamenii. Din jeep sau limuzină un politician nu poate lua pulsul exact al unei localități sau zone și din statistici, indiferent cine le face, multe nerealiste și făcute din pix într-un birou călduț și bine plătit tot de stat.

Oficial, șomaj mic în Vale, neoficial, din cinci locuitori ai Văii doar unul are un loc de muncă stabil (luat din rapoarte și analize oficiale)

Dacă luăm Valea Jiului la creșterea șomajului, de exemplu, din statisticile oficiale, avem undeva până în 2.000 de șomeri în cele șase localități. Deci, orice ministru, fie el și social-democrat sau liberal, cum e cazul în guvernul de față și cum a fost și în guvernul trecut, când se uită pe o așa cifră își zice: „Păi, la o populație de peste 100.000 de locuitori este un procent foarte mic, deci situația e bună”.

Bună pe naiba! Lucrurile nu stau deloc așa și conform statisticilor firmelor de specialitate care se ocupă printre altele și de crearea strategiilor de dezvoltare din localitățile noastre, până în 2030, cum cere legislația europeană de altfel, dacă mergem la anul 2019, Valea Jiului înregistra un număr de circa 100.000 de persoane apte de muncă, din care beneficiau de muncă stabilă doar 19.000 de persoane!

Anul 2019 e luat etalon în strategii. Cam vechi etalon, dar asta-i altă discuție și nu înțelegem cum se dau bani grei de către UE și primării pentru niște date „actuale” și date ca etalon în analize de acum 4 ani, în condițiile în care de-atunci lumea aproape că s-a schimbat: criza economică, pandemia, criza energetică, războiul de la graniță, inflație din două cifre, reduceri de personal în toate sectoarele nu doar în minerit!.

Alo, guvernul, se aude? Numărul șomerilor este fluctuant, între 1.600-1.900, în timp ce aproape 78.000 de persoane apte de muncă, conform statisticilor oficiale. NU SUNT ANGAJATE STABIL! Ceea ce nu înseamnă că toți acești oameni nu muncesc, o fac cum pot, zilieri, pe perioade determinate sau la negru, pentru a putea avea o formă cât de cât de venit, necesar să le asigure acestor oameni traiul de zi cu zi.

La sfârșitul lunii aprilie 2023, în evidențele AJOFM Hunedoara erau înregistrați un număr de 6.242 șomeri, din care 3.203 erau femei, rata șomajului pe județ fiind undeva la 4,01%. O treime din acești șomeri erau din Valea Jiului. Sună frumos, statistic, dar realitatea e cu totul alta! Patru din cinci persoane din Vale NU au un loc de muncă stabil și nici șomaj!

Întrebăm guvernanții: OARE E NORMAL AȘA? Suntem întregi la cap? Unde este protecția Statului Român conform Constituției României? Unde este asigurarea dreptului de muncă? Ori, ce, nu mai știm și nu mai respectăm Constituția? Să fie clar, nu oamenii sunt de vină și nu cetățenii au distrus mineritul! S-a promis în Valea Jiului că în locul minelor din toate localitățile vor fi create alte locuri de muncă, miniștri de atunci, când s-au luat deciziile, mințind cu nerușinare că înspre Valea Jiului vor fi direcționate afaceri private, care să aducă firme de producție mică și mijlocie, și noi locuri de muncă, minim 1.000 în fiecare localitate și dublu sau triplu în cele trei municipii. Asta însemna cam 9.000-10.000 de locuri de muncă, create în cinci-șase ani, cum se spunea. Deci, la cele 19.000 de locuri de muncă stabile se mai adăugau 10.000 și se ajungea la aproape 30.000 de locuri de muncă. O cifră rezonabilă, în condițiile în care vorbim de firme care produc, în sistem privat, nu de locuri de muncă neproductive de la stat. Deci, firme, care ar crește totodată și producția și PIB-ul țării, nu doar a zonei. Unde sunt acele locuri de muncă promise? Unde sunt minele? Aici putem spune simplu: pe butuci! Sau sub ape mai degrabă, că au inundat galeriile și puțurile, cum se procedează la închideri.

Unii „semi-politicieni” din sindicatele miniere au ajuns să nu mai știe care-i realitatea și se amăgesc singuri că tot mineritu-i „fruncea”!

Dacă revenim la minerit, că am auzit pe mulți semi-politicieni din sindicate. Da, e termenul bun, deoarece prin Vale sindicatele noastre fac politică de zeci de ani, nu apără sindicaliștii printr-o politică sindicală corectă și eficientă, iar treaba asta s-a văzut în cum au ajuns mineritul și minerii noștri, altă dată faima județului și a economiei lui, spunând că rolul mineritului „este și acum primordial, uitați-vă numai ce se bucură patronii sau taximetriștii când intră banii pe carduri la salariații noștri”. Ei bine, stimați semi-politicieni sau politicieni care încă mai cred gluma asta cu mineritul actual, iată cum stă treaba la cele două mine aflate pe închidere (deloc roză și la celelalte două mine, care în curând este prevăzut să-și tragă și ele obloanele, deși prin alte țări s-a putut întârzia acest proces până după 2035).

La final de 2025 – gata cu mineritul la două mine

După cum se știe, cele două unități miniere Lonea și Lupeni se află pe Program de închidere (în conformitate cu Decizia 2010/787/UE și Decizia C – din 2018 – 1001 final de acordare a ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive).  Complexul Energetic Hunedoara a făcut demersurile necesare către Ministerul Energiei în vederea notificării Comisiei Europene cu privire la aprobarea prelungirii termenului de realizare a lucrărilor de închidere la celor două mine până la finalul anului 2027. Potrivit documentaţiei de renotificare către Comisia Europeană, s-a estimat o eșalonare a personalului necesar la cele două unităţi miniere, tocmai pentru a se putea  implementa Programul de închidere şi ecologizare în condiţii de siguranţă. Datele pe care le prezentăm mai jos sunt direct de la CEH, asta ca să nu fie loc de interpretări și sunt actuale.

Sucursala E.M. Lonea din localitatea Petrila va mai avea la data de 31 decembrie 2023 un număr estimat de 542 de salariați (la finalul anului trecut figurau 593 angajați). În anul 2024 la aceiași dată, 31 decembrie, numărul estimat de salariați va fi de 501, pentru ca în 2025 în ultima zi, numărul salariaților estimat să scadă și mai drastic, la 280. Ultimii doi ani, 2026 și 2027, când lumina în subteran a fost deja stinsă definitiv, numărul de salariați va mai fi doar de 20. Apoi, liniște și pace într-un sector de activitate, extracția de huilă, care datează de aproape 200 de ani și unde s-a scris istorie.

De partea cealaltă, Sucursala E.M. Lupeni va avea la finalul acestui an, pe 31 decembrie, un număr estimat de 590 de angajați (la final de 2022figurau 650 angajați). Un an după aceea, pe 31 decembrie 2024, numărul estimat de angajați este prevăzut la 510. În 2025, pe 31 decembrie, la Mina Lupeni este estimat să mai existe un număr de 300 de angajați. Apoi, ca și la Mina Lonea, în 31 decembrie 2026 și 31 decembrie 2027, numărul de angajați ca să planteze iarbă pe ceea ce era odată această mină de huilă istorică, printre primele din Europa, va fi de 20 de angajați (în fiecare din cei doi ani amintiți).

Deci despre câți oameni în minerit mai vorbim? Cât pe vremuri la trei sectoare de la E.M. Lupeni!

Scade și populația Văii foarte accentuat!

Referitor la „declinul social”, cum îl numesc analiștii ce lucrează la aceste strategii de dezvoltare, Valea Jiului se află într-un „declin social semnificativ”: 134.000 de persoane în 2019, față de 166.000 în 1998 (!), „pe fondul migrației pronunțate, cu o tendință estimată de scădere anuală a populației în 2030, când numărul locuitorilor ar putea ajunge la circa 114.000”. Personal cred că această cifră de 114.000 este aproape, după recensământul de anul trecut suntem chiar sub această cifră cu vreo 10.000 bune, asta apropo de datele „actuale” folosite de cei care creează aceste strategii (Petroșani – 31.044 locuitori, Lupeni – 18.699 locuitori, Vulcan – 19.772 locuitori și Petrila – 19. 600 locuitori, plus vreo 11.000 în total în celelalte două localități mai mici, Uricani și Aninoasa!). Iată că, în doar 25 de ani, în Valea Jiului, pe fondul închiderii minelor și a declinului industrial general, cu excepția dezvoltării ramurii turismului (printre singurele pe plus și cu creșteri semnificative), Valea Jiului a pierdut peste 60.000 de locuitori! Dacă guvernanții de toate culorile politice vor „ajuta” ca și până acum zona, n-ar fi de mirare ca peste alți 25 de ani să mai existe în Vale vreo 60.000 de cetățeni, asta cu indulgență, în condițiile în care decesele sunt peste nașteri de multă vreme, iar populația e îmbătrânită, tinerii plecând în masă din zonă, fie în orașe și zone dezvoltate ale țării, fie în străinătate! Valea va rămâne cu blocuri și case pustii dacă nu se iau măsuri, în primul rând de creare a noi locuri de muncă, plătite decent, astfel încât tinerii să încerce să rămână aici și să-și întemeieze familii.

Promisiuni ale guvernanților țării neonorate!

Nu am fi vrut să descriem niciodată acest tablou sumbru, dar din păcate guvernanții prin deciziile luate (mai degrabă neluate) ne împing să facem asta. Tragem un semnal de alarmă la modul cel mai serios și ar fi bine ca toți politicienii actuali hunedoreni care spun că le pasă de oamenii care i-au ales, să preseze guvernanții ca să facă ce trebuie, cât încă mai este timp. A venit vremea să se termine cu laudele de partid și cu vorbele bine ambalate și să se treacă la fapte. Iar pentru început n-ar strica măcar crearea a jumătate din cele 10.000 de locuri de muncă promise, când s-a spus de guvernanți la Petroșani, vă reamintesc (am mai scris de trei ori, dar o mai fac și de zece ori dacă va fi cazul): „Nu vă faceți griji, dragi primari, închidem minele dar în locul lor vom deschide altceva, astfel încât oamenii să aibă locuri de muncă și primăriile venituri la bugetele locale”. Unde sunt toate acestea?

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii