Un reper cultural hunedorean / Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva

Bine cunoscut nu numai specialiştilor în istorie şi arheologie, ci şi unui public larg din ţară şi străinătate, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) Deva funcţionează în celebrul Palat Magna Curia, edificiu care, începând cu anul 1998, a intrat într-un proces de restaurare, încheiat în anul 2006, când s-a făcut şi recepţia clădirii.

Expoziţii exemplare

După câţiva ani, la sfârşitul anului 2011 s-a finalizat şi reabilitarea corpului administrativ ce cuprinde pe lângă ansamblul de birouri şi depozitele necesare păstrării colecţiilor muzeale la standardele impuse de legislaţie. În prezent ansamblul expoziţional al MCDR se află în reorganizare, iar patrimoniul în plin proces de reevaluare.

La ora actuală la parterul Magnei Curia poate fi vizitată expoziţia de bază de Ştiinţe Naturale, intitulată „Trecut şi prezent în natura hunedoreană” precum şi o încăpere dedicată istoriei secolului al XIX-lea din judeţul Hunedoara şi denumită „Ambient nobiliar de secol XIX”, ambele expoziţii fiind vernisate în prima jumătate a anului 2012. De asemenea, în celelalte spaţii sunt organizate diferite expoziţii temporare. În spatele clădirii Magna Curia a fost realizat, tot în 2012, un Lapidarium, deschis publicului.

Totodată, periodic sunt organizate expoziţii temporare prin care se încearcă să se valorifice cât mai multe aspecte reprezentative pentru bogatul patrimoniu deţinut de instituţia judeţeană. Prin aceste expoziţii Muzeul Civilizaţiei Dacice si Romane Deva a reuşit să-şi păstreze porţile deschise publicului vizitator.

Proiecte mari

În plus, MCDR este implicat în derularea mai multor proiecte de anvergură, unul dintre ele fiind „Ruta Împăraţilor Romani”, situl de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana fiind selectat alături de alte patru asemenea obiective pentru a fi inclus în acest proiect reprezentativ ce are ca scop diversificarea ofertei turistice europene şi creşterea vizibilităţii zonei Dunării inferioare şi de mijloc ca o destinaţie atractivă şi durabilă.

Conducerea instituţiei a avut în vedere şi reabilitarea, în cursul ultimilor ani, a spaţiilor expoziţionale şi a clădirilor în care funcţionează secţiile din teritoriu: Secţia de Istorie Locală şi Etnografie Brad, Secţia de Etnografie şi Artă Populară Orăştie, Secţia de Arheologie Sarmizegetusa şi Complexul memorial „Aurel Vlaicu”, dar şi Complexul de monumente de la Ţebea.

Mihaela PETROŞAN