După cum v-am informat în ediţia noastră de ieri, în şedinţa de plen a Senatului României de marţi, 6 octombrie 2015, s-a dezbătut şi adoptat propunerea legislativă „Primul loc de muncă”, un proiect dedicat tinerilor. În speranţa că poate interesează pe cineva, reluăm astăzi acest subiect.
Un proiect „revoluţionar”
Acest proiect prevede că angajatorii care încadrează în muncă, cu normă întreagă, pe durată nedeterminată, tineri, cu vârsta cuprinsă între 16-35 de ani, primesc lunar, pentru fiecare tânăr încadrat pe primul loc de muncă, o sumă egală cu valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi sunt scutiţi de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, pentru aceste persoane, pe o perioadă de 18 luni.
„Noi suntem convinşi că proiectul Primul loc de muncă – alături de programele Prima casă şi Prima maşină – va fi un proiect revoluţionar pe piaţa muncii şi va asigura experienţa necesară pentru punerea în valoare a tinerei generaţii”, a declarat senatorul Haralambie Vochiţoiu.
Actul normativ urmăreşte „facilitarea accesului la primul loc de muncă al tinerilor fără experienţă profesională în scopul reducerii ratei şomajului în rândul acestei categorii, stimularea cererii de forţă de muncă în vederea angajării tinerilor, asigurarea tranziţiei rapide de la şcoală la piaţa muncii şi combaterea efectelor sociale ale inactivităţii tinerilor”.
Tehnic, propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat în 11 martie 2015. După mai multe termene în care s-au primit avizele de la comisiile de specialitate, în 6 octombrie 2015 a fost înscris pe ordinea de zi a Senatului şi a fost adoptat cu 85 de voturi „pentru”.
Angajare pe trei ani
Este important să urmărim şi câteva din prevederile punctuale ale acestui proiect legislativ. În primul rând, în atenţia firmelor care vor să beneficieze de această lege, sumele prevăzute se acordă, la cerere, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, angajatorilor care nu înregistrează debite provenind din neplata contribuţiilor sociale, prin plata acestei sume, în termen de 90 de zile de la data aprobării cererii, pe bază de convenţii încheiate între angajatori şi agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază teritorială îşi au sediul.
Apoi, angajatorii care încadrează tineri în condiţiile legii sunt obligaţi să menţină raporturile de muncă ale acestora cel puţin 36 luni de la data încheierii lor.
Banii înapoi dacă nu păstrezi angajaţii
Angajatorii care încetează raporturile de muncă ale tinerilor anterior termenului prevăzut sunt obligaţi să restituie, în totalitate, agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă sumele încasate pentru fiecare tânăr pentru care a încetat raportul de muncă, plus dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României în vigoare la data încetării raporturilor de muncă, dacă încetarea acestora a avut loc la iniţiativa angajatorului.
Angajatorii nu mai pot beneficia pentru acelaşi loc de muncă de o altă măsură de stimulare a ocupării forţei de muncă prevăzută de legislaţia în vigoare.
Cu ochii pe beneficiari
Angajatorii care încadrează în muncă persoane care îndeplinesc condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru acordarea a două sau mai multor măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă a căror finanţare se asigură din bugetul asigurărilor pentru şomaj, conform prevederilor legale, pot beneficia, pentru persoanele respective, opţional, numai de una din măsurile de stimulare a ocupării forţei de muncă prevăzute de lege.
Pentru ca legea să fie respectată de firmele beneficiare, controlul respectării obligaţiei menţinerii raportului de muncă prevăzute se efectuează de către organele de control din cadrul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă. De asemenea, agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă au obligaţia de a constitui o bază de date cu beneficiarii actului normativ.
Mai trebuie notat faptul că finanţarea primului loc de muncă se poate realiza din următoarele surse: bugetul asigurărilor pentru şomaj – prin subvenţionare de la bugetul de stat sau din fonduri europene.
Decizia în cazul acestui proiect de lege aparţine Camerei Deputaţilor.
Procedura pentru punerea în aplicare a prevederilor acestei legi se aprobă prin hotărâre de guvern.