Ne uităm ca tot românul în curtea vecinului care este mai frumos, mai deștept și mai descurcăreț decât noi. Dacă vrem să găsim scuze la urâțenia și prostia noastră, zicem că vecinul este privilegiat, mai bine poziționat. Dacă vrem să ne remarcăm și noi, simplu, luăm exemplu.
În orașele dezvoltate, precum Clujul, Timișoara, transparența este mama unei administrații sănătoase, care dă oportunitatea oricărui mic întreprinzător să facă business cu administrația locală, nu doar unor oameni de afaceri anume. Așa că, orice bun sau serviciu achiziționat de administrația publică, care poate fi cumpărat direct, este făcut public pe site-ul primăriei, astfel oricine poate să trimită oferte, și să câștige un contract. La noi, în Valea Jiului, nu prea ai loc să faci o ofertă bună, pentru că majoritatea achizițiilor au destinatari prestabiliți. Indiferent că vinzi produse de curățenie, piese de schimb, calculatoare, papetărie, publicitate ori servicii de service auto, dacă nu ești pe lista favoriților, nu ai șanse. Însă, astfel nu dai oportunitatea micilor întreprinzători să prindă aripi, dar mai ales să prindă rădăcini.
Ne-a mirat, și ne-a bucurat un contraexemplu al valului oportunist la Primăria Petrila. Dar ne-a trecut repede!
Ieri, primăria a afișat pe site-ul instituției o invitație pentru achiziția de materiale de construcții. Primăria a publicat pe site, la vedere, o listă amplă cu materialele necesare pentru diferitele lucrări pe care le are în plan, iar acum așteaptă oferte. Cea mai bună ofertă va fi cea câștigătoare și astfel se va face achiziția directă, via SEAP. Iată cum ar trebui să se facă mereu achizițiile la primăriile din Valea Jiului.
În schimb, inclusiv această achiziție pe care o dăm exemplu este singulară în acest an, semn că această piață nu este deschisă oricui nici la Petrila. Știm asta cu certitudine, pentru că în ultimele două luni Primăria Petrila a avut 8 astfel de achiziții de materiale, din care doar una a făcut-o cu adevărat transparent, restul fiind palmate. Ele s-au desfășurat pe SEAP, ca orice achiziție a oricărei instituții de stat, dar nu la vedere, ci prin niște „cotloane” ale programului de achiziții, astfel că trebuia musai să știi de ele, ca să le poți accesa și să poți depune o ofertă. La acele achiziții directe au ajuns doar unii, care au „harta” spre cererea de ofertă.
Așa se fac lucrurile în Valea Jiului, la pont. Și uite așa batem încet pasul pe loc, până ce sunetul pașilor va ajunge să facă ecou…
de Alina PIPAN