România nu este pregătită pentru refugiați

Conform rezultatelor ultimului sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), românii nu sunt prea îngrijorați de efectele posibile ale crizei refugiaților asupra României și sunt convinși că țara noastră este nepregătită pentru primirea de astfel de oaspeți.

Războiul și sărăcia sunt motoarele exodului

Un prim rezultat al sondajului realizat de IRES, la comanda postului de televiziune Digi24, este acela că suntem o nație bine informată, respectiv 83 la sută dintre persoanele participante la studiu au declarat că au auzit despre criza imigranților de la granițele Uniunii Europene.

De asemenea, principalele motive care au generat exodul imigranților din țările de origine sunt, în opinia respondenților, războiul (51 la sută), și sărăcia (41 la sută), în timp ce principali responsabili pentru criza existentă sunt indicați următorii: guvernele din țările de origine (67 la sută), gruparea teroristă Statul Islamic (ISIS) (54 la sută), dar și SUA (36 la sută), Uniunea Europeană (29 la sută), Rusia (28 la sută) sau Israel (24 la sută).

Armata e baza

Potrivit datelor, mai mult de jumătate dintre români – 57 la sută – apreciază drept mic și foarte mic riscul ca România să fie expusă unei invazii a imigranților din Orientul Mijlociu și Africa, în timp ce 41 la sută consideră că acest risc este unul mare și foarte mare.

Mai mult de o treime dintre participanții la studiu – 35 la sută – evaluează România ca fiind „foarte slab pregătită” pentru a face față unei crize a imigranților din Orientul Mijlociu și Africa, un procent similar – 38 la sută – o evaluează ca fiind destul de slab pregătită, în timp ce doar o cincime dintre români – 21 la sută – cred că țara noastră este pregătită să facă față unei astfel de crize.

Pe de altă parte, dintre instituțiile care ar putea să gestioneze o criză a imigranților, participanții la studiul IRES, respondenții creditează Armata cu cea mai ridicată încredere – 70 la sută au multă și foarte multă încredere în capacitatea acestei instituții de a gestiona o criză a imigranților, urmată de Jandarmerie (58 la sută), serviciile de informații (51 la sută), organizațiile umanitare (50 la sută), Poliția de Frontieră (49 la sută), Consiliul Suprem de Apărare a Țării (39 la sută), autorități locale (27 la sută). Pe ultimul loc în ierarhia încrederii, în această listă predefinită de instituții, se află Guvernul în capacitatea căruia doar 20 la sută dintre respondenți declară că au mare și foarte mare încredere.

Să vină, dar nu pe-aproape!

Mai mult de jumătate dintre români – 58 la sută – cred că refugiaţii ar trebui să aibă dreptul să aleagă ţara unde vor să îşi clădească noua viaţă. În schimb, românii sunt indeciși atunci când trebuie să își exprime opinia legată de primirea refugiaților în România. 65 la sută dintre respondenți sunt de acord total sau parțial ca România să primească un anumit număr de imigranți în calitate de membru UE. Însă atunci când sunt întrebați de posibilitatea ca refugiaţii să se mute chiar în localitatea lor, procentul celor care sunt de acord cu acest lucru scade la 46 la sută, iar 42 la sută sunt în total dezacord cu această ipoteză.

Mihaela PETROȘAN