Președintele Nistor și remorca de talente de la PSD Hunedoara au pierdut lupta pentru sănătatea hunedorenilor. Documente

• În 8 ani de zile, cu toate că se pozează pe holurile unităților medicale subordonate CJ Hunedoara ori de câte ori au ocazia, Nistor, Avram & Co. n-au reușit să aducă rețeaua subordonată administrației județene la standardele impuse de vremurile actuale.
• Deva. Deși a primit de 6 până la 15 ori mai mulți bani în ultimii 15 ani de la Ministerul Sănătății numai pe partea de reparații capitale (în raport cu alte 8 spitale județene din țară), Spitalul Județean de Urgență din Deva reclamă încă necesitatea unor reabilitări și reparații multiple. Unde-s cei aproape 33,4 milioane de euro?
• Geoagiu. Comitetul Director recunoaște situația dramatică a sanatoriului subordonat CJ Hunedoara: saloane fără băi proprii, imposibilitatea efectuării de investigații de înaltă performanță, dotare insuficientă cu aparatură medicală de ultimă generație.
• Brad. Comitetul Director conștientizează riscul migrării personalului de specialitate pe fondul dotărilor precare ale unității medicale.
• Baia de Criș. Haos total!

Rețeaua sanitară patronată de Consiliul Județean Hunedoara se află în grea suferință. În ultimii 8 ani de zile, tinerele speranțe alese pe sprânceană de către președintele Laurențiu Nistor și apropiații săi pentru a coordona activitatea celor patru unități subordonate administrației județene au dat rateu după rateu. Asta deși, după cum veți afla, Statul Român (deci nu doar CJ Hunedoara) a pompat în ele bani cu nemiluita, fonduri importante venind inclusiv prin proiecte europene în unele cazuri. „Elita” lui Nistor a reușit să confirme cu vârf și îndesat faptul că, acolo unde intervine decizia politică (una evident subiectivă), competența nu-și mai găsește loc. Proporțiile dezastrului sunt dezvăluite de entități publice: Ministerul Sănătății, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), Camera de Conturi Hunedoara, fiind confirmate în scris inclusiv de raportările celor patru unități medicale dar și de, atenție!, Serviciul Audit Public Intern din cadrul CJ Hunedoara.

Nistor are controlul, deci și responsabilitatea

Din capul locului trebuie spus că, pe lângă faptul că avizează la nivel macro (și nu numai) tot ce mișcă la nivelul Spitalului Județean de Urgență Deva, administrația județeană – condusă de către președintele Laurențiu Nistor – are mai mulți reprezentanți desemnați în rândul membrilor Consiliului de Administrație (CA) al entității amintite. Cu alte cuvinte, participă la deciziile bune (ori proaste) care determină parcursul unității medicale. Regulamentul de Organizare și Funcționare al Spitalului Județean Deva, aprobat de către administrația județeană, vorbește despre un CA având următoarea componență: un reprezentant al președintelui CJ Hunedoara; 3 reprezentanți numiți de către CJ Hunedoara (dintre care un economist); doi reprezentanți numiți de Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara; un reprezentant al structurii teritoriale a Colegiului Județean al Medicilor; un reprezentant al structurii județene a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor medicali din România, cu statut de invitat; un reprezentant al sindicatului reprezentativ din unitate, ca invitat permanent.

Deva. Alocări colosale, probleme cu duiumul

În luna martie a acestui an, Vetuța Stănescu, deputat PNL de Hunedoara, a adresat ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, Întrebarea nr. 12497A/26.03.2024. A solicitat, printre altele, informații cu privire la sumele alocate de Ministerul Sănătății, în intervalul 2009 – prezent, pentru efectuarea de reparații capitale la Spitalul Județean de Urgență Deva, dar și cuantumul alocărilor financiare, tot în ultimii 15 ani, către unități medicale de rang egal (spitale județene) din țară. Aveam să aflăm astfel, prin răspunsul 5992/27.06.2024 al secretarului de stat Tiberius Marius Brădățan (puteţi descărca documentul de aici), faptul că Spitalului Județean de Urgență Deva i s-au alocat 166.037.000 lei (aproape 33,4 milioane de euro la cursul din 16.08.2024), în timp ce alte spitale județene au primit de 6 până la 15 ori mai puțin (11.048.000 lei – Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea – cel mai puțin, 27.315.000 lei – Spitalul Județean de Urgență Satu Mare – cel mai mult).

Publicăm documentul în facsimil pentru cititorii ediției tipărite, dar și în forma sa completă, pentru cei care ne urmăresc online.

Adevărata situație a Spitalului Județean de Urgență Deva era dezvăluită, încă din ianuarie 2023, de către Consiliul Director al unității medicale (același și astăzi) în Planul de Management intitulat „Îmbunătățirea calității serviciilor medicale la nivelul Spitalului Județean de Urgență Deva”  (puteţi descărca documentul de aici). Mai exact, analiza SWOT vorbește despre 7 (șapte) puncte slabe, din care cităm un număr de 3 (trei): construcție veche, pavilionară, necesită reabilitări și reparații multiple; aparatură medicală care prezintă uzură morală pe anumite specialități medicale; lipsa cadrelor medicale superioare, corelată cu adresabilitatea în specialități importante – Oncologie, Radiologie – Imagistică, Medicină de Urgență, Cardiologie Intervențională, Urologie, Genetică Medicală.

Aceeași analiză SWOT vorbește și despre o serie de amenințări, șase la număr, dintre care menționăm „necesitatea alinierii în termen foarte scurt la standarde europene și lipsa de resurse financiare pentru îndeplinirea cerințelor de acreditare”.

Chiar dacă, între timp, pe baza unui contract de prestări servicii cu o echipă medicală din Timișoara, au fost mișcate lucrurile pe Cardiologie Intervențională, problemele spitalului au rămas în mare parte aceleași. Ca acum opt ani, ca acum patru ani, ca anul trecut.

Nistor, Avram & Co. au reușit contraperformanța ca un spital în care numai Ministerul Sănătății a băgat aproape 33,4 milioane de euro pe partea de reparații capitale să ducă în spate o listă întreagă de puncte slabe și amenințări. Primul efect, unul din ce în ce mai pronunțat, este acela că pacienții, din motive lesne de înțeles (precum lipsa de cadre medicale și aparatura uzată moral pe anumite specialități medicale), ocolesc efectiv unitatea medicală județeană și se deplasează, cu cheltuieli deloc puține, spre unități medicale din Timișoara, București, Cluj-Napoca ori Târgu Mureș.

Nistor, Avram & Co. numără pe degete pacienții mulțumiți. Dar uită de cei mulți. Cei care, zi de zi, fac cozi la Normandia și prin gări pentru a pleca spre alte destinații, la alte unități medicale din țară.

Geoagiu. Categoria IV – Acreditat cu încredere redusă

Oamenii lui Nistor conduc și la Sanatoriul de Pneumoftiziologie Geoagiu. Au reușit contraperformanța ca, în decembrie 2023, unitatea medicală să fie încadrată de către ANMCS în Categoria IV – Acreditat cu încredere redusă. Orice pacient informat pricepe din asta că ar fi cazul să se caute în altă parte, la o altă unitate medicală.

După 8 ani de guvernare județeană PSD, din care 4 cu Nistor direct la timonă, sanatoriul din Geoagiu pare pregătit să tragă obloanele.

Analiza SWOT cuprinsă în Planul Strategic de Dezvoltare 2024 – 2024 (puteţi descărca documentul de aici), datând din 5 aprilie 2024, identifică un număr de 6 puncte slabe ale Sanatoriului de Pneumoftiziologie Geoagiu, cele mai grave (în opinia noastră) fiind legate de faptul că saloanele nu au grupuri sanitare proprii, iar unitatea medicală NU poate efectua investigații de înaltă performanță (RMN, CT). La momentul aprilie 2024 a fost invocată între punctele slabe și lipsa acreditării RENAR pentru Laboratorul de Analize Medicale. Comitetul Director a inventariat și un număr de 9 (nouă) amenințări. Dintre acestea, una e menită să ne lase cu gura căscată: „creșterea nivelului de informare a pacienților, care va conduce la creșterea așteptărilor și implicit la o creștere a cererii de servicii medicale complexe”. Ați prins-o? Pacienții nu mai vor la Geoagiu, deoarece sunt tot mai informați. Adică nu vor să fie tratați în condiții ca-n 1969, anul în care Laurențiu Nistor devenea mecanic de turbine cu abur. În timp ce, de patru ani, nea Lau se tot „preocupă” de soarta pacienților hunedoreni, după alți patru ani în care și predecesorul său pesedist a fost la fel de „preocupat”, hunedorenii (și nu numai) internați la Geoagiu încă mai merg la grupuri sanitare situate pe hol și sunt plimbați prin județ pentru investigații medicale. Sanatoriul funcționează chiar și cu aparatură medicală din anii 2003 – 2005, iar Planul Strategic de Dezvoltare 2024 – 2024 subliniază „Dotarea insuficientă cu aparatură medicală de ultimă generație necesară depistării rapide și corecte a bolilor pulmonare”.

Raportul Serviciului Audit Public Intern al CJ Hunedoara, nr. 586/10.01.2024 (puteţi descărca documentul de aici), subliniază în cazul Sanatoriului de Pneumoftiziologie Geoagiu nereguli precum: atribuirea de locuințe de serviciu fără respectarea prevederilor legale, fără o procedură transparentă, emiterea de facturi fără serie, emiterea de facturi ale căror numere nu au fost secvențiale, emiterea de facturi cu date incomplete ale beneficiarilor.

Brad. Un pic mai rău pentru dumneavoastră

Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad este încadrat de către ANMCS în Categoria a II-a de acreditare (acreditat cu recomandări). Comitetul Director al unității medicale a identificat însă în Strategia de dezvoltare a Sanatoriului de Pneumoftiziologie Brad pentru perioada 2023 – 2027 (puteţi descărca documentul de aici), nu mai puțin de 9 (nouă) puncte slabe, cele mai grave vizând infrastructura veche (clădiri construite în perioada 1942 – 1953, care nu au beneficiat de reparații capitale), realizarea cu dificultate a circuitelor funcționale, lipsa autorizației de securitate la incendiu, ineficiența unor compartimente cu activitate medicală, dotarea insuficientă cu aparatură, lipsa aparaturii de înaltă performanță (CT, ecograf), faptul că ambulatoriul integrat nu corespunde exigențelor actuale și nu poate asigura activități medicale satisfăcătoare pentru pacienți, rețea informatică este perimată moral și fizic, iar sistemele informatice depășite din punct de vedere tehnologic. Pe lista celor 8 (opt) amenințări identificate, cea mai dureroasă se referă la riscul migrării personalului de specialitate. Un risc real dacă analizăm lista punctelor slabe.

Baia de Criș. Haos total!

Raportul Serviciului Audit Public Intern al CJ Hunedoara (puteţi descărca documentul de aici), nr. 730/13.01.2023, subliniază în cazul Unității de Asistență Medico – Socială Baia de Criș nereguli de tot soiul. Situații în care au lipsit documentele întocmite de Comisia de Recepţie pentru servicii facturate de prestatori (și achitate).

Situații în care documentele au fost întocmite de Comisia de Recepție anterior datei emiterii facturii sau ulterior plății. Au fost realizate achiziții, cumpărări directe, în valoare totală de 166.440 lei, fără TVA, valoare mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice. Pentru unele produse achiziționate (ex: medicamente), entitatea nu a întocmit documentele privind recepția acestora. Au existat situații în care s-a efectuat plata serviciilor facturate în lipsa acordării vizei „Bun de plată”.

Conducerea CJ Hunedoara este direct răspunzătoare

Ar fi fost imposibil să redăm integral aici aspectele care ne-au determinat să afirmăm că președintele Nistor și remorca de talente de la PSD Hunedoara au pierdut lupta pentru sănătatea hunedorenilor. Dar subliniem responsabilitatea directă a conducerii CJ Hunedoara pentru toate aceste situații. Acești băieți și fete care, din diverse poziții de conducere, coordonează unitățile medicale din Deva, Geoagiu, Brad și Baia de Criș (toate subordonate administrației județene) nu sunt de pe stradă. Au fost desemnați direct de către președintele Laurențiu Nistor, ori votați de CJ Hunedoara la propunerea lui Laurențiu Nistor. Mulți dintre ei sunt membri PSD, unii sunt și angajați ai administrației județene. Cu alte cuvinte, băieții și fetele care nu fac treabă pentru calitatea actului medical la nivelul județului Hunedoara sunt din căruța de talente de la PSD Hunedoara. Din cauza lor, noi, părinții și bunicii noștri suntem nevoiți să apelăm, atunci când este cazul, la servicii medicale de specialitate în alte județe ale țării, ori chiar peste hotare.

Ar mai fi de subliniat că, pe lângă rolul administrativ și de coordonare, Consiliul Județean Hunedoara are și obligația de a gândi strategii de atragere și menținere a medicilor specialiști la cele patru entități medicale subordonate, spre exemplu prin construcția și oferirea de locuințe de noi pentru cadrele medicale și personalul auxiliar. Asta înseamnă administrație performantă, nicidecum plimbările pe la nedei și chermeze pentru a deveni cetățean de onoare la fiecare colț de stradă din județ.

Un lucru este cert, deci poate fi repetat: președintele Nistor și remorca de talente de la PSD Hunedoara au pierdut lupta pentru sănătatea hunedorenilor! Vom reveni.