Poate data viitoare… / Dosarul privind trecerea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” din Tg-Jiu la Patrimoniul Mondial UNESCO a fost respins

Între 28 iunie-8 iulie, la Bonn, în Germania a avut loc cea de-a 39-a întrunire a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO. Această întrunire putea aduce pentru România şi judeţul vecin Gorj o nouă trecere în patrimoniul mondial UNESCO a unui obiectiv cultural-istoric şi turistic important, Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” din Tg-Jiu, ce cuprinde capodoperele brâncuşiene Coloana Infinită, Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului, fiind unul dintre cele mai renumite din Europa în materie de artă în aer liber, unic în felul lui şi situat în judeţul unde s-a născut unul dintre cei mai mari sculptori mondiali din toate timpurile: Constantin Brâncuşi.

Dosar făcut „pe genunchi”, rezultatul asemenea dosarului…

Din păcate, propunerea României a fost respinsă, o motivaţie a acestei respingeri încă nu a fost făcută nici la data la care scriem aceste rânduri, „faza” petrecându-se şi în anul 1991, când ţara noastră a încercat acelaşi lucru.

Dosarul înaintat Comitetului UNESCO a fost întocmit de Institutul Naţional al Patrimoniului şi Ministerul Culturii. Potrivit presei locale din Gorj, dosarul a fost făcut „pe genunchi”, nefiind cooptate personalităţi culturale care să susţină dosarul.

Probabil că Ministerul Culturii din România va mai reveni cu această propunere în următorii ani, specialiştii în domeniu considerând în acest moment că viitoarele propuneri trebuie să conţină trecerea în patrimoniul cultural UNESCO numai a unei părţi componente, Coloana fără Sfârşit (Coloana Infinită), sau a maxim două, Coloana şi Masa Tăcerii, urmând ca apoi în timp să treacă şi Poarta Sărutului şi eventual tot ansamblul în sine cum se doreşte de partea română. Această opinie este împărtăşită şi de noul ambasador al României la UNESCO, fost ministru de externe şi istoric Adrian Cioroianu. Vom vedea, cert este faptul că deocamdată România trebuie să-şi refacă din nou „temele de casă” şi să revină cu un nou dosar, mai bine argumentat şi mai bine documentat, pentru că e clar că „ceva” a lipsit. Acel „ceva” care face diferenţa şi cu care membrii comitetului de la UNESCO pot fi convinşi că Brâncuşi şi operele sale, inegalabile, din Tg. Jiu trebuie să stea sub „umbrela” UNESCO, fiind nepreţuite şi unice în lume, cum de altfel argumentează marea majoritate a specialiştilor şi criticilor din cultură, din toată lumea; deci nu o spunem doar noi, românii, ca să ne lăudăm singuri, cum s-ar putea crede.

România rămâne cu 32 de obiective incluse în Patrimoniul UNESCO

Până una alta, România rămâne deocamdată cu 7 grupe de monumente sau arii naturale, cu un număr de 32 de obiective: Delta Dunării; aşezările săseşti cu biserici fortificate din Transilvania; Mănăstirea Horezu; bisericile pictate din nordul Moldovei; oraşul vechi Sighişoara; bisericile de lemn din Maramureş; fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei (judeţul Hunedoara!). Din anul 1990, când România a aderat la Convenţia UNESCO, atât a reuşit, ceea ce nu este tocmai rău, deşi lista ar putea fi mult mai lună, gândindu-ne doar la acest ansamblu brâncuşian, dar şi la alte obiective de cultură, istorie sau naturale, pe care acest popor cu origini dacice le are de sute sau chiar mii de ani. Şi ca exemple nu dăm decât trei din judeţul nostru, fără să mai arătăm o listă cu cel puţin 50 de obiective, din toată ţara: Parcul Naţional Retezat – unic în Europa din toate punctele de vedere (floră, faună, relief, fenomene paranormale, peşteri, vestigii – multe încă nedescoperite sau nedocumentate total); Biserica de la Densuş – cu enigmele şi frumuseţea ei şi cu origini de pe vremea romanilor când se presupune că aici ar fi fost puse bazele de început al unui templu roman; ansamblul arheologic dacic de la Sarmisegetuza.

24 de propuneri au fost acceptate anul acesta

Revenind la întrunirea Comitetului Patrimonial Mondial UNESCO, de la Bonn, anul acesta au existat 37 de propuneri pe lista de acceptare, fiind acceptate 24 de situri. Actualmente, în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO sunt cuprinse 1031 de situri şi obiective din 163 de state.

Printre siturile şi obiectivele acceptate anul acesta amintim aici câteva: tradiţiile şi zonele viticole din Burgundia şi Champagne; vestigiile de la Efes (Turcia); antreprizele portuare din Hamburg (Germania); Grădina Botanică din Singapore; Fortul Diyabakir (Turcia); podul feroviar Forth Bridge (Scoţia).

Petroşaniul şi Valea Jiului au de pierdut şi ele!

Dacă gorjenii pregătiseră pentru presupusa intrare a ansamblului de pe „Calea Eroilor” o serie de evenimente de amploare, care, evident, au picat după această respingere şi la Petroşani, cei de la Asociaţia Ecologică „Petro Aqua” au trebuit să amâne o serie de evenimente care s-ar fi petrecut în localitatea unde maestrul Constantin Brâncuşi a turnat Coloana Infinită, la Atelierele Centrale Petroşani.

Ovidiu Rizopol, vicepreşedintele asociaţiei şi omul care în ultimii 20 de ani s-a ocupat foarte mult de aducerea la lumină a multor date şi informaţii legate de turnarea Coloanei Infinite la Petroşani, de echipa care s-a ocupat de turnarea Coloanei Infinite la ACP şi de trecerea marelui sculptor român prin Petroşani şi judeţul nostru, ne-a declarat următoarele:

„Faptul că proiectul României de cuprindere în Patrimoniul Mondial UNESCO al ansamblului cultural de la Tg-Jiu  nu a fost aprobat are un efect negativ asupra planurilor pe care le aveam pentru a reitera construcţia Coloanei Infinite la Atelierele Centrale Petroşani. Şi să mă explic… Am convenit cu cei de la Centrul Cultural Constantin Brâncuşi Tg-Jiu ca, în situaţia în care ansamblul este primit în patrimoniul UNESCO, o zi din cele trei din cadrul festivităţilor ce ar fi urmat să se desfăşoare în municipiul vecin să aibă loc la Petroşani. În acest sens, un grup de 50 de brâncuşologi, sculptori, critici de artă, formatori de opinii, specialişti în artă, profesori veneau la Petroşani, unde participau la un program bine stabilit, care ar fi pus în valoare şi municipiul nostru dar şi trecerea marelui Brâncuşi pe la noi. În Sala de Marmură a primăriei, în prezenţa primarului, autorităţilor locale şi judeţene şi ale oamenilor de cultură de la noi, ar fi avut loc o comunicare privind aportul judeţului Hunedoara în realizarea întregului ansamblu (nu numai a Coloanei Infinitului), mă refer la Masa Tăcerii şi la Poarta Sărutului, care au fost realizate cu aportul unei firme („Pietroasa”) şi cu sculptori din Deva, care s-au deplasat şi la Tg. Jiu, sculptând acolo Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului. După sesiunea de comunicare, plecam cu toţii la Muzeul Mineritului, unde invitaţii puteau vedea colţul Brâncuşi, iar de-acolo oaspeţii ar fi fost conduşi la Petrila, la Casa Memorială I.D. Sîrbu, marele scriitor al Văii Jiului. Finalul zilei s-ar fi petrecut la Peştera Bolii, unde cei prezenţi ar fi ascultat un mic recital de muzică folk, legată de tradiţiile culturale româneşti şi de marii artişti români. Aşa am fi pus în evidenţă şi splendoarea peşterii şi a acelei zone minunate, care ascunde, să nu uităm, şi o cetate dacică încă nescoasă cum trebuie în evidenţă. Era o bună promovare a municipiului Petroşani, a Văii Jiului şi a judeţului Hunedoara. E regretabil, poate cu altă ocazie vom putea face toate acestea…”.

Să sperăm cu toţii că „data viitoare” va exista într-adevăr pentru ansamblul din Tg-Jiu şi pentru alte obiective ce au legătură cu judeţul nostru. Totul depinde doar de cei care se ocupă în acest domeniu, de înţelepciunea argumentelor şi de prezentarea lor, într-un pachet bine ambalat, menit să-i convingă pe cei de la UNESCO că trebuie să facă ceea ce trebuie şi să se uite la România nu cu ochelari de tablă, ci cu unii mai de sticlă.

Corneliu BRAN