Cataloage Confort Media
Pentru a lămuri numeroasele informaţii, unele nu foarte corecte, referitoare la descoperirea şi predarea de jandarmi a unor bunuri de patrimoniu din Munţii Orăştiei, Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara a venit cu o serie de precizări „menite să aducă mai aproape de realitate acest eveniment”.
O poveste mai veche
Astfel, se arată în documentul remis presei, că în luna aprilie 2013 preşedintele Fundaţiei „Dacica”, Aurora Peţan, semnalează postului de jandarmi montani Grădişte faptul că într-o zonă limitrofă arealului administrat de Admininistraţia monumentului Sarmizegetusa Regia se află o groapă săpată recent, alături de care a găsit abandonate câteva piese metalice de fier în stare de degradare avansată.
Ulterior acestei sesizări, la faţa locului şi în zonă, în prezenţa reprezentanţilor jandarmeriei, se efectuează cercetări de către poliţia de patrimoniu din cadrul IPJ Hunedoara, de către reprezentanţi ai Direcţiei de Cultură Hunedoara şi de către arheologi. În luna iunie 2013, în urma unei percheziţii domiciliare în satul Grădiştea de Munte sunt descoperite un număr de 20 de obiecte din fier, în special unelte agricole, care în urma expertizei sunt declarate ca fiind dacice şi provenind din groapa semnalată şi cercetată.
Drumul către muzeu
În cursul acestui an, în primăvară, atât reprezentanţii jandarmeriei cât şi cei ai firmei de pază care asigura integritatea monumentului, în patrulare, au trecut fiecare o dată, la locul unde este amplasată groapa, fără a observa ceva deosebit şi fără a mai găsi artefacte abandonate.
În data de 7 octombrie 2015 de la postul de jandarmi montani Grădiştea de Munte se semnalează că lucrătorii acestei formaţii, în patrulare, au ajuns la locul gropii şi au descoperit în proximitatea ei mai multe obiecte de fier susceptibile a face parte din categoria artefactelor antice, unele adunate într-o grămadă la 3 metri de groapă, altele risipite pe o rază de aproximativ 6-7 metri, toate la vedere, neacoperite de frunze sau de vegetaţie căzută.
Din constatările la faţa locului făcute de către arheologi reiese că este foarte puţin probabil ca intemperiile sau eroziunea solului să fi fost factorii determinanţi al descoperirii pieselor, înclinându-se mai degrabă spre o acţiune voluntară, recentă, făcută de mâna omului, în preajma unei gropi care a făcut obiectul unor cercetări judiciare şi de specialitate. În opinia specialiştilor expunerea lor la aer este de dată recentă, până în momentul scoaterii lor la vedere ele putând fi depozitate, ascunse şi camuflate în scorburi sau acoperite de frunze în strat gros.
Piesele au fost ridicate de către jandarmi cu ajutorul angajaţilor firmei de pază Compact Silver Security şi transportate în parcarea din faţa intrării la Sarmizegetusa Regia. De acolo ele au fost încărcate în maşina jandarmeriei şi transportate conform prevederilor Legii 182/ 2000 la sediul Primăriei Orăştioara de Sus, unde au fost predate pe bază de proces verbal.
La rândul său, primarul comunei Orăştioara de Sus le-a predat Direcţiei de Cultură Hunedoara, ele ajungând în final în custodia Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.
Nicio infracţiune contra patrimoniului
De precizat că niciun reprezentat al Direcţiei Judeţene de Cultură nu a considerat că ar fi necesară o inspectare a locului de unde piesele au fost ridicate, neglijând posibilitatea ca apariţia bruscă a pieselor să fie produsul unei acţiuni umane, cu intenţii dubioase şi răuvoitoare într-o zonă în care au fost semnalate câteva zeci de gropi săpate de braconieri în intervalul 1998 – 2006. Datoria Direcţiei Judeţene pentru Cultură era să cerceteze la faţa locului şi să sesizeze în cel mai scurt timp organele de poliţie, în cazul unor constatări de agresiune împotriva solului şi a patrimoniului. Din cauza acestei neglijenţe, nici până la această oră poliţia nu a întreprins cercetări pentru depistarea unei eventuale fapte antisociale cu posibile consecinţe grave.
În acest context, trebuie precizat că acest eveniment s-a petrecut în afara perimetrului administrat de către Consiliul Judeţean Hunedoara prin Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice, areal păzit de efectivele de jandarmi montani şi de o firmă de pază specializată, areal în care, de la preluarea în adminstrare, nu a fost înregistrată nicio infracţiune contra patrimoniului. Nu acelaşi lucru se poate spune despre celelalte cetăţi dacice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO cărora Ministerul Culturii le refuză sistematic dreptul de a fi administrate şi care sunt extrem de expuse acţiunilor de braconaj arheologic, ultima lor vandalizare soldându-se cu aproximativ 400 de gropi făcute de autori încă necunoscuţi.
Mihaela PETROŞAN
