Oana Andreea BIRIŞ (USR): “Să cheltui un munte de bani europeni, iar apoi să aștepți să-ți bată investitorii la ușă, după cum vedem că se întâmplă, nu e o soluție…”

Degeaba ai bani mulţi, dacă n-ai relaţii cu oameni trecuţi pe la bibliotecă. În dialogul cu Hunedoara Plus, preşedintele USR Hunedoara acuză lipsa de viziune a administraţiei judeţene, proptită în uşă în aşteptarea investitorilor strategici din toate zările. Semnalul de alarmă tras de Oana Andreea BIRIŞ, fost subprefect al judeţului, subliniază un aspect esenţial: la ora actuală se investesc bani europeni în toată România. Judeţul Hunedoara, şi el beneficiar de fonduri substanţiale, dar depopulat şi plasat mai mereu pe ultimele locuri în diverse clasamente, poate deveni realmente atractiv pentru investitori, se poate distinge, numai sub condiţia ca, pe mâna unor oameni pricepuţi, administraţia judeţeană şi cele locale să înceapă să dezvolte o infrastructură suport. Actualmente, la judeţ nu se gândeşte, ci doar se pun în operă diverse proiecte din fonduri judeţene sau europene, fără a fi însă integrate într-un lanţ firesc, plecând de la o viziune, o privire şi un plan integrat, de ansamblu.

Hunedoara Plus: Am auzit placa despre atragerea de investitori până ni s-a luat. Mai apare câte o floare, dar parcă tot nu se face primăvară în judeţ. De ce?
Oana Andreea BIRIŞ (USR): Pentru simplul motiv că se lucrează absolut haotic, fără o viziune clară la nivel de judeţ. Fără să fi contabilizat cineva care sunt piesele care ne lipsesc, ce putem pune în nordul judeţului, ce se pretează la Haţeg – Călan sau ce avantaje competitive au localităţile din Valea Jiului.

Vă dau un exemplu, un proiect recent trecut ca prin brânză, fără o analiză reală în Consiliul Judeţean Hunedoara la aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al SC Parc Industrial Călan SRL, o societate constituită prin asocierea Consiliului Judeţean Hunedoara cu Primăria oraşului Călan.

Parcul industrial de la Călan, deși situat în centrul județului și foarte aproape de autostrada A1, a încheiat și anul 2022 cu pierderi. După ani şi ani de la deschiderea investiției inițiale, una de aproape 20 milioane de euro, bani proveniți din fonduri europene, cei care îl administrează tot nu sunt capabili să vină cu o strategie de atragere a mai multor oameni de afaceri, pentru a-l transforma din perpetuă cheltuială în investiție. Chiriile mici, scutirile de taxe și impozite locale pe clădiri și terenuri ori conexiunea rapidă la infrastructura de transport, după cum se vede, nu sunt suficiente. Evident, e nevoie de mai mult și de o mai mare implicare, una reală și cu viziune, a instituțiilor publice județene și locale.

Hunedoara Plus: Ce nu fac, dar ar putea face, administrația județeană și cele locale?
Oana Andreea BIRIŞ (USR): Există exemple de bune practici, de parcuri industriale cu zeci de companii și mii de locuri de muncă, adică modele de dezvoltare, inclusiv la noi în țară. Nu trebuie să reinventeze nimeni roata. Trebuie doar să-ți admiți limitele, să apelezi la cei care au demonstrat că știu și pot și să valorifici experiența replicând modelul.

Este nevoie de servicii suport pentru susținerea investitorilor. De implicare reală în promovarea învățământului profesional în sistem dual. De mult mai multe parteneriate cu companiile, prin care să apară proiecte de învățământ integrat. De muncă susținută pentru a afla care sunt necesitățile companiilor și cum poți furniza răspunsuri.

Hunedoara Plus: Este județul Hunedoara pregătit pentru un ipotetic aflux de investitori?
Oana Andreea BIRIŞ (USR): Nici pe departe. În primul rând pentru motivele anterior expuse, dar și pentru că mai avem încă lipsuri reale, elemente fără de care niciun om de afaceri nu-și poate face calcule pentru investiții de amploare.

Este nevoie de creșe și grădinițe pentru copiii angajaților. De blocuri, spații de cazare, care să poată fi închiriate companiilor și, mai departe, oferite angajaților care vor veni să muncească. S-a dovedit deja că  nu întotdeauna, și nu de la început, reușești să acoperi toate posturile cu forță de muncă din împrejurimi. Avem nevoie de crearea unor incubatoare de afaceri pe idei creative, de un parc științific și tehnologic, de un centru de transfer tehnologic, de implicarea universităților în aceste proiecte. De burse pentru elevi și studenți, de sprijinirea și promovarea start-up-urilor în IT și de mai multe facilități fiscale pentru cei care doresc să investească aici. De parteneriate de tip public-privat și o mai mare implicare a unităților de învățământ are nevoie societatea în care trăim. Doar așa putem veni cu soluții concrete, astfel încât să atragem companiile, să creștem nivelul de trai al locuitorilor și, împreună, să creăm o comunitate puternică.

Să cheltui un munte de bani europeni, iar apoi să aștepți să-ți bată investitorii la ușă, după cum vedem că se întâmplă, nu e o soluție. Din contră.