Marian BOBOC vă prezintă / Militarizarea minelor Văii Jiului după revolta muncitorească...

Marian BOBOC vă prezintă / Militarizarea minelor Văii Jiului după revolta muncitorească anti-comunistă din august1977 de la Lupeni – în documentele Securității

Timp de citire: 8 minute

ARMATA PE JIUL DE EST ȘI JIUL DE VEST

 

În perioada interbelică armata în Valea Jiului joacă un rol important, de menținere a ordinii și uneori de descurajare și chiar represiune a mișcărilor sociale ale minerilor.

Și în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale, în care mașina de război avea nevoie de cărbune, minele Văii Jiului sunt militarizate, lt. col. Ion Gavrilescu fiind comandantul minelor Soc. Petroșani.

Din cartea „Armata Română în Valea Jiului. Repere istorice 1916-1999”. scrisă de lt. colonel Ion Aldescu, am aflat informații despre istoricul armatei la minele Văii Jiului.

Armata revine la minele din Valea Jiului după înființarea, la 15 iulie 1949, a Direcției Detașamentelor Militare de Muncă, subordonată Direcției Generale a Serviciului Muncii, cu sediul în capitală. În baza Hotărârii nr. 989 din 15 ianuarie 1951, a Consiliului de Miniștri, este emis Ordinul nr. 527/ 1951 prin care se înființează Oficiul Detașamentelor de Muncă din Industria Cărbunelui. În iunie 1958, Detașamentele militare de Muncă din bazinul carbonifer Petroșani sunt desființate.

Pe motivul pueril că mai este nevoie de forță de muncă pentru îndeplinirea planului de producție imediat după revoltă, la 13 septembrie 1977, este înființat Detașamentul de Lucrări Miniere nr. 1 Petroșani.

La 16 septembrie 1977 se constituie Compania I Petrila cu un efectiv de 400 de militari.

La 20 septembrie 1977 sunt repartizați 292 militari din Armata a II-a și 208 din Ministerul de Interne constituie Detașamentul de Lucrări Miniere nr. 1 Petroșani. Este lesne de bănuit ce fel de „cărbune” dădeau băieții ministerului de interne.

La 30 septembrie 1977, Nicolae Ceaușescu este înștiințat de ministrul apărării naționale, general-colonelul Ion Coman, că armata intră în dispozitiv de luptă (cu cărbunele, desigur…), Detașamentul de Lucrări Miniere nr. 1 Petroșani are un efectiv de 1.338 militari. Ceaușescu, cel care a tremurat de frică la Lupeni, în fața muncitorilor furioși, se simte mai în siguranță, mai bine păzit. Așa se face că armata îi sporește curajul lui Ceaușescu, astfel încât pe 19-20 septembrie, își învinge frica, și vizitează din nou Valea Jiului.

La 20 decembrie 1983 Detașamentul de Lucrări Miniere nr. 1 Petroșani este înlocuit de Brigada 54 Lucrări Miniere Petroșani.

La 15 iunie 1988, își încetează activitatea Brigada 54 Lucrări Miniere (cu Batalionul LM Lupeni, Batalionul 434 LM Lupeni și Batalionul 435 LM Vulcan), iar Batalionul 431 LM Petroșani se transformă în Detașamentul de Construcții nr. 21 Petroșani.

La 15 septembrie 1988 se înființează detașamentele de construcții nr. 22 Vulcan și 23 Lupeni, prilej cu care armata face o infuzie în personalul minelor de 3.000 de militari.

La 1 martie 1990 detașamentele de construcții nr. 21 Petroșani, 22 Vulcan și 23 Lupeni se desființează. Armata ia „un loc repaus” în mineritul Văii Jiului. Minerit care va deveni și el istorie.

Din documentele semnate de col. Gheorghe Simon, șeful Inspectoratului Județean Hunedoara, am decupat câteva informații referitoare la militarizarea minelor și la comportamentul soldaților la minele Văii Jiului în 1977, după revolta muncitorească anti-cmunistă din august 1977 de la Lupeni.

 

MILITARIZAREA E SALVAREA

 

Uneori rapoartele/ informările securiștilor către prim-secretarul PCR par scrise de activiști. Un astfel de document datează din 29 august 1977. În el sunt citați niște meșteri de la Uricani care cred, chipurile, că militarizarea e singura soluție pentru salvarea mineritului: „În discuțiile purtate de unii maiștrii de la E.M. Uricani se afirmă că planul în Valea Jiului nu se va putea realiza până nu se va trece la militarizarea muncitorilor ca și în c.f.r. întrucât oamenii nu mai sunt conștiincioși în muncă, cer mult de la societate în schimbul unor eforturi minime. Ce s-ar întâmpla dacă și muncitorii de la c.f.r. ar lipsi de la serviciu ca cei de la mină? Cu ocazia acestei discuții maiștrii respectivi au apreciat că greutățile ce apar în nerealizarea planului se datoresc faptului că: conștiința muncitorească este slabă, unii cred că fără să muncească cu eforturi sporite pot să primească salarii bune, lucru ce nu este normal.

Cum ar veni, nu Securitatea și PCR doresc armata în abataje, ci chiar poporul muncitor din abataje…

 

NEMULȚUMIȚI DE MASA DE LA MINĂ

 

„(…) militarii din brigada Stoleru Mihai de la I.M. Lonea sunt nemulțumiți de masa ce li se acordă la intrarea în subteran, considerând-o necorespunzătoare.” (1 octombrie 1977)

 

REPARTIZAREA PE MINE

 

„(…) efectivele de militari care formează detașamentul de lucru din Valea Jiului, cu reședința la Petroșani, este compus din 1.300 militari, dintre care până în prezent s-au prezentat la unitate 1.225.

Din acest efectiv, 781 militari vor lucra în subteran, 377 la suprafață, iar 97 vor fi folosiți pentru alte munci, îndeosebi pentru reparații și întreținere. Militarii sunt repartizați pe tabere și unități militare.

O tabără la Petrila, cu un efectiv de 400 militari, care va asigura mina Lonea cu 300 militari și Dâlja cu 100 militari; o tabără la Petroșani cu 650 militari vor asigura mina Lupeni, cea din Livezeni cu 100, iar 50 de militari formează plutonul de gospodărie; o tabără la Paroșeni, care va deservi mina Bărbăteni, cu 250 militari.”

 

O FAUNĂ CAZONĂ

 

„Din verificările efectuate până în prezent a rezultat că 52 de militari au antecedente penale, fiind condamnați pentru infracțiuni de furt, delapidări, tentativă de trecere frauduloasă  a frontierei, violuri, vătămări integrității corporale,  ultraj contra bunelor moravuri, huliganism provocare de scandal etc. Asupra acestora urmează a se lua măsura transferării la alte unități din țară.”

 

COMPORTAMENT GOLĂNESC. PRIMII DEZERTORI

 

„În rândurile militarilor s-au semnalat deja ceva manifestări de nemulțumire în legătură cu masa, pe care o consideră de slabă calitate și pregătită în condiții de igienă necorespunzătoare, precum și acte de indisciplină, îndeosebi consum de alcool, provocări de  scandaluri în public, acostări de femei pe stradă. Mai mult, doi militari se află deja în poziție de dezertori, iar unul a fost găsit după patru zile de la părăsirea garnizoanei”.

 

DECÂT ÎN SUBTERAN, MAI BINE PE CENTRU

 

„Cu privire la prezența la serviciu, rezultă că mulți dintre aceștia după efectuarea pontajului și apelului, în loc să intre în subteran pentru acomodare, se deplasează în centrul orașelor respective.

Astfel, la data de 30.09.a.c. la Mina Petrila au lipsit nemotivat 49 militari, iar în 1.10.1977, în schimbul I – 24 militari.

Situația raportată mai sus se datorește și faptului că militarii nu sunt suficient de supravegheați atât în unitate, cât și după efectuarea apelului și la locul de muncă.”

 

FURTURI DE EFECTE MILITARE

 

„Întrucât până în prezent nu s-a amenajat un loc anume pentru schimbarea ținutei de lucru, s-au înregistrat deja 5 furturi de efecte militare și unele de protecție din dotarea acestora”. (2 octombrie 1977)

 

PÂN’ LA LIBERARE – AUTOMUTILARE

 

„Din datele ce le deținem rezultă că în rândul militarilor din Detașamentul de muncă înființat în municipiul Petroșani în scopul de a suplini forța deficitară din subteran, se menține o stare de spirit necorespunzătoare. Astfel, în data de 3 oct. 1977 un număr de 4 militari repartizați la I.M. Lupeni sectorul III au refuzat să lucreze, afirmând că mai au câteva luni și vor fi trecuți în rezervă. La I.M. Bărbăteni, un militar intenționat s-a accidentat la un deget, afirmând față de alți militari că a făcut acest lucru pentru a nu efectua lucrări în subteran, deoarece este periculos și nici nu intenționează ca mina să-și realizeze planul cu el. La aceeași întreprindere în schimbul I din data de 3.10.1977 au absentat nemotivat 7 militari.

Se constată, de asemenea, înmulțirea cazurilor de dezertare în rândul militarilor. În prezent, sunt în poziție de dezertori 9 militari ce au fost repartizați la I.M. Petrila. Aceștia au fost dați în urmărire generală.

Raportăm că unui număr de 4 militari li s-au furat obiecte din echipamentul personal și articole de îmbrăcăminte, în timp ce le aveau în vestiarul de la I.M. Lonea. Se acționează pentru identificarea autorilor”. (4 octombrie 1977)

 

EXPLOZIBIL FURAT DIN MINĂ. LIPSA ASISTENȚEI MEDICALE

 

„(…) în legătură cu atitudinea și comportarea militarilor din U.M. 02617 Petroșani – detașamentul de muncă pentru întreprinderile miniere din Valea Jiului, raportăm:

În continuare se înregistrează multe absențe nemotivate la locurile de muncă din subteran. Numai la compania Petrila în ziua de 10 octombrie 1977 nu s-au prezentat la serviciu 34 de militari.

De asemenea, aportul lor în producție nu este cel scontat, situație care generează discuții nefavorabile din partea muncitorilor.

La locul de cazare al militarilor repartizați pentru I.M. Petrila s-au găsit două cartușe de exploziv minier tip A.G.D., probabil sustrase din subteran. Pentru elucidarea cazului se fac cercetări.

Unii dintre militarii din compania sus-menționată se declară nemulțumiți față de condițiile de cazare și lipsă de asistență medicală. Raportăm că directorul spitalului din Petrila a interzis personalului care deservește întreprinderea minieră (cabinetul medical) să acorde consultații ori tratament militarilor. Despre aceste aspecte au fost informate organele de partid”. (13 octombrie 1977)

 

CUȚITĂRI LA BUFETUL „POIENIȚA”

 

„În rândul militarilor sunt semnalate frecvente acte de indisciplină, se jignesc și se lovesc reciproc. Așa de exemplu în seara de 11.10.a.c., un militar de la compania Petrila, în timp ce se afla la Bufetul Poienița din Lonea, a fost înțepat cu un cuțit de un alt militar neidentificat până în prezent. În cauză se face cercetări de organele de contrainformații militare”.

 

MUNCITORII – NEMULȚUMIȚI DE MILITARI

 

„Angajații întreprinderilor miniere în care lucrează militari apreciază negativ comportarea și activitatea acestora, considerându-se că actele de indisciplină și refuz de a se prezenta la lucru sunt urmarea lipsei de control și supraveghere din partea comandanților care nu sunt prezenți în subunități”. (14 octombrie 1977)

 

ABSENTEISM, INDISCIPLINĂ

 

„În legătură cu comportarea și atitudinea militarilor repartizați să efectueze lucrări în întreprinderile miniere, raportăm că în continuare se înregistrează multe absențe nemotivate și cazuri de abateri disciplinare și de la normele de tehnica muncii. La data de 22.X.1977 la I.M. Lupeni au lipsit nemotivat peste 50 militari. În aceeași zi în schimbul IV la sectorul III au fost depistați 3 militari care dormeau într-o nișă”. (27 octombrie 1977)

 

ALCOOL, ȚIGĂRI, CHIBRITE… ÎN SUBTERAN

 

„(…) unii dintre militarii repartizați să lucreze la I.M. Bărbăteni, îndeosebi cei din sectorul I intră în subteran având asupra lor băuturi alcoolice, țigări și chibrite. De asemenea, marea majoritatea a militarilor fumători de la I.M. Lupeni obișnuiesc să se deplaseze la locurile de muncă cu țigări și chibrite, aspect constatat și cu ocazia controlului efectuat la 20.12.1977 la sectorul III, când s-au găsit chibrite la un număr de 3 militari. Militarul U.M. de la aceeași mină – sectorul V – a refuzat să se supună controlului, având și unele ieșiri necontrolate, afirmând că am fost  trimis cu forța în mină. În scopul degenerării atitudinii acestuia în acte violente, militarul a fost invitat de personalul de control într-un loc izolat pentru a fi lămurit asupra pericolului ce-l prezintă nerespectarea instrucțiunilor de tehnica securității, dar militarul a continuat să aibă acte de indisciplină, susținând că voi face crimă de om dacă voi fi trimis la batalion disciplinar, întrucât nu doresc să lucrez cu forța în mină. Împotriva atitudinii acestuia s-a format opinie de masă din partea minerilor și chiar a unor militari care au cerut să nu mai fie primit în subteran întrucât constituie un real pericol.

Se constată de asemenea că unii militari refuză să lucreze, argumentând că nu sunt retribuiți corespunzător și că în mod nejustificat li se rețin pentru cazarmament și hrană 2.000 lei lunar.

Aspectele de mai sus au fost semnalate cadrelor de comandă, fiind informate și organele locale de partid”. (23 decembrie 1977)

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii