Lonea / Bunicuţii şi bucuria sărbătorilor

Lonea / Bunicuţii şi bucuria sărbătorilor

DISTRIBUIȚI

Timp de citire: 2 minute

Vineri 11 decembrie 2015, locatarii Centrului de Îngrijire şi Asistenţă Petrila au trăit bucuria revederii, în preajma sărbătorilor – ca de fiecare dată în ultimii ani –  cu elevii Şcolii Sanitare Postliceale „Carol Davila” Petroşani.
Acţiunea se înscrie în ansamblul activităţilor prevăzute în cadrul proiectului educaţional „O mână de ajutor celui singur” iniţiat şi derulat de către Societatea Doamnelor de Hunedoara, asociaţie ce patronează şcoala postliceală, unul din cei mai constanţi vizitatori ai „căminului bunicuţilor” , de peste douăzeci de ani.
Toţi locatarii, inclusiv directorul aşezământului, ec. Doru Codrea, au fost plăcut impresionaţi de programul de colinde interpretat de 18 elevi ai şcolii, majoritatea din anul I, dirijaţi de colega lor Claudia Vărăşeţ. Viitorii asistenţi medicali au fost acompaniaţi cu succes la chitară de o tânără talentată – Delia Voinea, elevă în clasa a VI-a la Şcoala Gimnazială „I.D.Sârbu” Petrila. În pauza între două colinde, elevii au înmânat fiecăruia dintre locatarii Centrului câte un pachet cadou cuprinzând dulciuri, sucuri şi fructe de sezon.
Grupul de elevi a fost însoţit de doamnele: prof. Gabriela Stanca, preşedinte al asociaţiei Societatea Doamnelor de Hunedoara şi director al Şcolii Sanitare Postliceale „Carol Davila” Petroşani, prof. Rodica Ronai, vicepreşedinte al asociaţiei şi director educativ al şcolii, şi prof. Anca Bălan, membră a Comisiei de programe, proiecte educative şi marketing. Doamna prof. Gabriela Stanca ne-a informat că au fost, de asemenea, donate şi obiecte de igienă personală, valoarea totală a donaţiei fiind de peste 900 lei, prin contribuţia unor cadre didactice şi elevi din anul I.
Vizita elevilor la Centru a răscolit sentimente frumoase şi a readus amintiri. „Când am auzit clopoţeii şi începutul colindului, înainte chiar de a-i vedea, mi-am adus aminte de colindătorii de altădată”, ne-a spus doamna M.B., locatară a Centrului. Care a continuat: „Se vede pe aceşti tineri frumoşi că iubesc oamenii, că fac cu drag ceea ce fac. Le-aş aşeza câte o cununiţă peste căciuliţele lor roşii, că o merită ! Vor fi nişte asistenţi buni, abia aştept să vină în practică la noi”.
Dar şi elevii au fost mişcaţi de bucuria şi fericirea ce se citea pe chipurile celor ce au învins pentru un timp neputinţa şi durerea. „M-a impresionat zâmbetul şi bucuria lor când ne-au văzut. Nu am pus cine ştie ce mare lucru în pacheţele dar pentru ei a contat foarte mult”… „Sunt impresionată că am putut să particip la o acţiune ce a bucurat  oameni din oraşul meu” – au mărturisit elevele  A. I, respectiv L.A.M., iar B.I. a completat: „Unii dintre ei nici nu aveau putere să întindă mâna să-şi primească cadoul, dar au avut putere să ne zâmbească plăcut şi cald. Mă bucur că am avut privilegiul să îi putem face fericiţi”. Şi au promis să vină şi la anul.
A fost o reîntâlnire reuşită într-o atmosferă caldă, de bucurie, cu miros de sărbătoare şi de cozonaci.
I. ARON

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii