Cataloage Confort Media
Să nu credeţi că, dacă eşti primar, eşti ocolit de probleme care ţin de locuinţă. Dănuţ Buhăescu este cel mai bun exemplu în acest sens.
Grindina cât oul de găină care a făcut praf tot ce a găsit în calea ei în Valea Jiului s-a abătut şi asupra blocului din Uricani în care stă mai marele urbei uricănene.
O sută şaptesprezece găuri
a numărat Dănuţ Buhăescu în eternitul de pe partea lui de acoperiş. Primarul locuieşte la etajul al patrulea şi, desigur, a trebuit să intervină, cumva. Ca să schimbe eternitul, a zis el, ar fi avut nevoie de consimţământul celorlalţi locatari de pe scară. Dar, cum nici cu pereţii uzi şi cu apa care continua să şiroiască nu putea sta, a făcut altceva. A tăiat bucăţele de tablă moale cu care, apoi, ajutat de nişte silicon, a astupat cele peste o sută de găuri.
Nu, nu mie
în mod special, ca să-l bag la laude, mi-a relatat povestea asta Dănuţ Buhăescu. Le-a istorisit-o soţilor Amuntencei care, şi dumnealor, au o problemă similară. Cu deosebire că familia Amuntencei locuieşte la etajul al treilea din blocul 6 de pe strada Progresului. La patru, deasupra lor, nu stă nimeni, aşa că toată apa care intră prin tavanul apartamentului de sus ajunge la dumnealor în casă. Au apelat la vecini, cum că ar trebui adunaţi bani şi cumpărată tablă care să fie pusă în locul eternitului. Unii au dat bani, alţii nu. Aşa că domnul Amuntencei şi un vecin de la patru au contribuit cu cele mai mari sume de bani la cumpărarea tablei. Lucru dovedit cu facturi în regulă.
Da, a încuviinţat
Dănuţ Buhăescu, aici e vorba de înţelegere, de bună vecinătate. Dar nu ca să ceară bani au venit la primărie soţii Amuntencei.
Departe de ei gândul acesta. Problema este alta. Bărbatul, vecinul lor de la patru, care a montat tabla a plecat înapoi, la muncă în străinătate, iar într-un loc au rămas două bucăţi de tablă fixate necorespunzător. „Probabil, fiindcă îl apucase întunericul pe bloc”, i-a găsit o scuză vecinului său domnul Amuntencei. „Eu sunt în etate, nu pot urca pe acoperiş, ca să prind ca lumea bucăţile de tablă, s-a scuzat bărbatul, aşa că rugămintea noastră ar fi dacă ne-aţi putea ajuta dumneavoastră în privinţa asta!”.
Normal,
omul nu i-a cerut primarului să se suie el personal pe bloc. Ci doar să-i indice pe cineva care ar putea face asta. Dănuţ Buhăescu a cugetat câteva clipe bune, după care a luat mobilul şi a format un număr. S-a oprit de vorbit doar ca să-i întrebe pe vârstnicii veniţi la el dacă în ziua cutare, la ora cutare poate să vină cel cu care el discuta la telefon. „Da, da, cum să nu?”, au aprobat bucuroşi aceştia. Şi, astfel, am mai tras un riff şi v-am spus povestea altor doi uricăneni care au ieşiţi fericiţi din biroul primarului Dănuţ Buhăescu.
