O ședință a Consiliului Județean Hunedoara începută cu intonarea Imnului Național ar trebui să transmită solemnitate, respect și profesionalism. Procesul-verbal al ședinței de la finalul lunii august a.c. arată însă contrariul: plenul a fost scena unui spectacol condus de președintele CJ, Laurențiu Nistor, care și-a permis glume deplasate, apelative nepotrivite, aroganță față de colegi, jigniri la adresa unor oameni și firme și chiar limbaj discriminatoriu la adresa persoanelor cu dizabilități.
Totul este consemnat negru pe alb, oficial, în Procesul Verbal al ședinței. Consiliul Județean Hunedoara a fost redus la un bâlci cu glumițe de autobază, cu haz de necaz și vorbe cum nu mai găsești nici în crâșmele de la marginea satului.
De la Castelul Nopcsa la „gagicar”
Cultura și patrimoniul au fost coborâte la nivel de bârfă de birt. Vorbind despre Castelul Nopcsa și materialele de promovare, președintele CJ a spus:
„Să faceţi nu numai brelocul şi sticluţa de vin, vreau şi pliante cu povestea despre Castelul Nopcsa, cu cine a fost Nopcsa la viaţa lui, gagicar sau ce-o fi fost, nu ştiu…”
Franz Nopcsa von Felső-Szilvás a fost un baron-savant, pionier al paleontologiei, iar termenul „gagicar” nu-și avea în mod cert locul în ședința legislativului județean.
Directoarea muzeului, „Lili” în plen
În aceeași intervenție, adresarea către directoarea Muzeului Civilizației Dacice și Romane, Liliana Ţolaş, a fost de o familiaritate total nepotrivită:
„…să găsiţi o soluţie Lili.”
În loc de „doamna director”, președintele CJ alege „Lili”, ca la clacă. Nu concepe să vorbească altfel decât de sus și pe numele mic.
Același ton s-a regăsit și în dialogul cu un director din aparatul CJ, Ciprian Răchită. Nistor a răbufnit:
„Bă, ia munciţi mai mult că nu transpiraţi!”
Replica e demnă de un vătaf certându-și slujbașii pe ogor, nu de un președinte al Consiliului Județean într-o ședință oficială. Răchită a înghițit sec și a răspuns doar: „Da.”
Astfel, în același registru, instituția culturală și administrația județeană au fost tratate deopotrivă cu apelative familiare, ironii ieftine și observații care ar fi stârnit poate râsul la cârciumă, dar care într-un for public sunt de-a dreptul rușinoase. Nepotrivite.
Infatuare
Un alt episod consemnat în procesul-verbal arată clar cum Laurențiu Nistor refuză ideea că altcineva din Consiliul Județean ar putea fi mai bine informat pe un subiect tehnic. Discuția a pornit de la o întrebare adresată de consilierul județean Daniel Ioan Indreiu:
„Voiam să vă pun o întrebare dumneavoastră sau domnului administrator public, care este mai în temă cu modul în care se derulează proiectul de extindere a reţelelor.”
Replica președintelui a venit prompt și tăios:
„Atunci dacă este mai în temă decât mine, puneţi-le lui, nu mie!”
Când consilierul a confirmat cu un simplu „Da!”, Nistor a ridicat tonul:
„Acuma îmi aduceţi chiar jignire, dacă cineva din Consiliul Judeţean este mai în temă decât preşedintele, înseamnă că eu…”
Indreiu a încercat să explice că administratorul public se ocupă în detaliu de proiect și cunoaște „mai în amănunt” situația, dar Nistor a închis discuția categoric:
„Chiar dacă se ocupă îndeaproape şi amănunţit, nu există, să nu prezinte informarea preşedintelui…”
„Încă nu v-am dat cuvântul”
Atitudinea de superioritate este evidentă și în modul în care îi tratează pe consilierii județeni. Procesul-verbal reține un moment în care Nistor își întrerupe sec colegul:
„Încă nu v-am dat cuvântul…”
„…ori te bag cu capul în jos acolo…”
Nivelul de discurs a coborât definitiv atunci când președintele a povestit, ca pe o anecdotă, cum a certat un angajat de salubritate:
„Am băgat mâna în pubelă, îi arăt, bă băiatule, ori te bag cu capul în jos acolo, să vezi că nu e pământ, ori dacă nu eşti prost, din două numai una se poate.”
Așa vorbește un președinte de CJ în anul 2025. Povești de ocnă, nu de ședință de consiliu.
„Scoatem 1.350 de oameni afară, handicapați”
Poate cel mai grav episod rămâne limbajul folosit despre persoanele cu dizabilități. În locul termenului corect, Nistor a rostit:
„Scoatem 1.350 de oameni afară, handicapați, aşa cum sunt persoanele care n-au nicio vină, oamenii aceia, dacă s-au născut aşa…”
Un președinte care folosește acest cuvânt în 2025 dovedește că a rămas cantonat într-un limbaj de cazarmă de anii ’70.
Toată lumea e proastă
La finalul ședinței, Nistor a avut grijă să jignească și reprezentanții unei firme:
„Au venit cu ameninţări că ne vor duce până la Bruxelles, că ne vor duce, nu ştiu unde, păi să meargă la Bruxelles să spună cât sunt de proşti şi că lucrează prost şi ce ofertă au avut proastă atunci să vorbească. Dar când ai şi ofertă proastă, vrei să forţezi lucrurile, să câştigi? Nu se poate.”
Tonul e limpede: nu există parteneri de dialog, există doar „proști” care trebuie puși la punct.
La nivel de birt
Procesul-verbal al ședinței din 29 august 2025 este radiografia unei instituții degradate.
„…cu cine a fost Nopcsa la viaţa lui, gagicar sau ce-o fi fost, nu ştiu”, „…să găsiţi o soluţie Lili”, „Încă nu v-am dat cuvântul”, „…ori te bag cu capul în jos acolo…”, „…handicapați…”, „…să meargă la Bruxelles să spună cât sunt de proşti…” – toate sunt consemnate oficial. Toate au fost spuse în plen, cu naturalețe.
În loc de dezbatere responsabilă, avem spectacol personal. În loc de solemnitate, glume de autobază. În loc de respect, aroganță și jigniri.
