Minus 33 și jumătate la Cluj
„Valul de frig ce vine dinspre Rusia de Nord își continuă înaintarea spre Europa Centrală. Scăderea de temperatură va continua. După știrile sosite de la Varșovia și Dantzig s-a înregistrat minus 32 grade Celsius. În unele regiuni s-a înregistrat și 35 grade sub zero.
În Polonia temperatura a scăzut sub minus 30 de grade. Din Germania se anunță că Marea Nordului a înghețat până departe în larg. Grosimea gheții trece de o jumătate de metru. La Budapesta s-au înregistrat temperaturi scăzute cum nu au mai fost de la 1860 încoace. La Budapesta au avut loc concursuri de fotbal cari însă din cauza frigului n-au ținut decât 20 de minute.
La Cluj, după înregistrările făcute la Institutul Meteorologic de la Academia de Agricultură, temperatura minimă înregistrată a fost de minus 32,5 grade, la aparate instalate la etaj, iar la cele de la suprafața solului temperatura înregistrată a fost de minus 33,5 grade. Aprovizionarea orașului cu alimente suferă mult din cauză că țăranii din împrejurimi nu îndrăznesc din cauza frigului să pornească cu alimente spre oraș”.[1]
La noi, cea mai scăzută temperatură
„La Vatra Dornei au fost duminică -36 de grade, iar luni dimineață au fost -40 de grade, la Abrud -36, la Gheorgheni -35 de grade, la Predeal -34 de grade.
La Craiova, de trei zile, domnește un ger cum nu s-a mai pomenit. Termometrul se coboară noaptea până la 27 grade sub zero. Nici ziua, la amiază nu se ridică peste -20 grade. Activitatea a încetat aproape peste tot din cauza frigului excesiv și viața suferă în toate direcțiile. Oamenii plecați cu afaceri au fost nevoiți, unii să se întoarcă, alții să rămână în mijlocul călătoriei, din pricină că n-au putut să înfrunte gerul. Lemnele și alimentele s-au scumpit, deoarece aprovizionarea a devenit extrem de anevoioasă. Gerul persistă, ba se întețește din zi în zi. Un fenomen ciudat s-a întâmplat ieri pe la 10 dimineața. Un curcubeu frumos, în culori vii, a fost văzut mai bine de un ceas pe întinsul boltei cerești. Fenomenul a fost comentat bineînțeles cu îngrijorare de lumea neobișnuită cu asemenea caz rar.
La Iași, gerul cumplit s-a înăsprit. Astă noapte termometrul s-a menținut tot timpul la -29 grade. Populația nevoiașă suferă îngrozitor. Trenurile plecate vineri din București au sosit la Iași abia sâmbătă noapte, după un drum de 28 de ore. Firele telefonice și telegrafice sunt în mare parte rupte.
La Miercurea-Ciucului, ieri dimineață la ora 6, s-a înregistrat o temperatură de -38 grade. În ultimele două zile, s-a lăsat asupra Brașovului un ger năprasnic. Astă noapte s-au înregistrat la Brașov -29 grade. Circulația se face cu anevoință și trenurile sosesc cu întârzieri.
Pe mare plutesc imense sloiuri. Și aici frigul se menține la 24 grade sub zero. La Brăila, din cauza gerului, sorbul de la uzina de apă n-a mai putut alimenta uzina. De două zile, populația suferă de lipsă de apă. Cartierele periferice au fost mai greu încercate. Populația a plătit 20 lei găleată cu apă scoasă din Dunăre. Uzina de apă a făcut apel la scafandrul Stanislav Lisovschi, care lucrează de 24 de ore pentru instalarea unei pompe, necesară alimentării orașului cu apă. Școlile și cazărmile au suferit foarte mult de lipsa de apă. Azi, brutarii au fabricat pâinea cu apă nefiltrată, scoasă din Dunăre.
Din cauza gerului, Dunărea a înghețat. Pe unele locuri gheața atinge grosimea de 75 cm – 1 metru. Vehiculele și camioanele care fac cursa între Măcin și Ghecet, trec Dunărea pe gheață până la Brăila”.[2]
Iarnă cum nu s-a mai pomenit
„Din cauza gerului mare numeroase fire de telefon și telegraf au plesnit. La Cernăuți termometrul a înregistrat 43 grade sub zero. Școlile primare și-au întrerupt cursurile. Patru săteni au fost găsiți înghețați în mijlocul orașului. La Chișinău au fost găsiți doi sergenți cari după scurte suferințe au încetat din viață. În suburbia Chișinăului s-a aflat o familie întreagă compusă din 16 membrii, înghețați.
În Ardeal gerul a fost mai năprasnic la Gheorgheni, unde termometru a scăzut la 35 grade sub zero”.[3]
Alt ger
„Alt ger s-a lăsat asupra Moldovei. Șinele de cale ferată plesnesc din cauza lui, îngheață apa în locomotive și aburii din țevile cari încălzesc vagoanele. Pe drumul spre Iași au fost găsiți cinci oameni înghețați într-o sanie. Fiind surprinși de un viscol n-au putut merge mai departe și neavând nici un adăpost, s-au prăpădit. Într-o pădure a fost găsită o sanie cu alți doi oameni înghețați.
Frigul grozav a bântuit și în alte țări, unde nu s-a mai pomenit, ca în Grecia și Italia. În Boemia, frigul a ajuns până la 37 grade sub zero, cum nu am avut nici la noi”.[4]
Din isprăvile frigului
„Din cauza gerului cel mare, circulația câtorva trenuri din Bucovina, apoi Moldova și Basarabia, a trebuit să înceteze. Au plesnit țevile de la locomotive, acestea nu mai puteau lua din stații apa trebuincioasă pentru producerea aburului care să le mâne, căci înghețaseră pompele și fântânile. Pe câmp, se vedeau pretutindeni păsări, iepuri, pe alocuri chiar și lupi înghețați. Alți lupi, mai tari, atacau orice sanie trecătoare pe drum. Ministerul Instrucțiunii a dat ordin ca școlile primare și secundare să fie închise.
Gerul a cerut și jertfe omenești. Din toate părțile au sosit știri că au înghețat oameni cari se aflau pe drum; numai în județul Buzău au înghețat 12 persoane. În Chișinău, capitala Basarabiei, a fost aflată înghețată în casă, o familie întreagă compusă din tată, mamă și zece copii. La Câmpina au înghețat zece țigani lăeți în corturile lor.
În Ardeal, frigul cel mai mare a fost la Cluj: 33 de grade sub zero, apoi în județul Ciuc. Cel mai mare frig în România a fost în Bucovina, unde a ajuns la 40 de grade sub zero.
Toate trenurile, cari mai puteau circula, veneau cu întârzieri mari, la unele înghețând și uleiul de pe osiile roatelor, așa că acestea nu se mai puteau învârti și trebuia să le încălzească cu făclii. În multe locuri firele telefonice și telegrafice s-au rupt plesnind din cauza gerului. În orașe au plesnit țevile de la conductul de apă, aceasta a umplut pivnițele”.[5]
Iarna cea mai crâncenă
„Iarna cea mai crâncenă a fost anul acesta în toată Europa. Frigul a ajuns până la 40 grade. Urmările: oameni înghețați în locuințe; femei leșinate pe stradă; sănii purtate de viscol ca o bucată de hârtie; conductele de apă înghețate și sparte; focuri ne mai pomenit de multe mai ales în orașe; telefoane și telegraful rupt; trenuri întârziate cu zilele; lupii intră în sate și orașe sfâșiind vitele și oamenii; zăpadă de 3 metri; din pricina înghețului pământului nu se mai pot îngropa morții, fiindcă nu se mai pot săpa gropi; răceala îmbolnăvește greu multă lume; hrana s-a scumpit îngrozitor din pricina speculanților; Dunărea, Prutul, Nistrul înghețate până la un metru adâncime; Marea Neagră a înghețat asemenea pe o întindere de doi kilometri de la coastă”.[6]
([1] în „Patria”, Anul al XI-lea, nr.32, Cluj, 12 februarie 1929. ; 2 în „Universul”, Anul XLVII, nr.35, București, 13 februarie 1929; 3 în „Gazeta Bistriții”, Anul IX, nr.4, Bistrița, 14 februarie 1929; 4 în „Foaia Noastră”, Anul 4, nr.8, Cluj, 17 februarie 1929; 5 în „Foaia Noastră”. Anul IV, nr.9, Cluj, 24 februarie 1929; 6 în „Glasul Ardealului”, Anul III, nr.9, Cluj, 3 martie 1929)
