Duminică, Chinezul aventurier și calul lui au poposit la Vulcan

Duminică, Chinezul aventurier și calul lui au poposit la Vulcan

Timp de citire: 3 minute

Am aflat de prezența lui sâmbătă dimineața, când cineva m-a sunat și mi-a zis că un chinez și calul său, plecați ca să colinde prin Europa, au ajuns la Bănița. Și, dacă aș vrea să scriu ceva despre ei, să-i aștept, fiindcă vor veni la Vulcan prin pasul Merișor-Dealu Babii.

Sâmbătă a plouat

mai toată ziua, am mai avut și altă treabă, așa că nu mi-a stat gândul la chinez. De fapt, din cauza ploii, nici el nu s-a grăbit să treacă dealul sâmbătă. Am dat de el, cu totul întâmplător, a doua zi, duminică după amiază, când am luat-o la pas prin oraș. Ajuns aproape de latura vestică a fostului „Unic”, am zărit, pe zona verde, un cal alb priponit de un pom. Pe o bancă erau câteva bagaje. Două genți mari, una mică și o pereche de bocanci. Tânărul tocmai ieșise de la restaurantul „Trilogy” în care intrase, ca să mănânce. M-am așteptat să dau peste un chinez care să arate ca o sorcovă, așa cum le place unor confrați români care fac turul țării pe bicicletă. Dar nu a fost deloc așa.

L-am salutat,

m-am prezentat și i-am zis c-aș vrea să purtăm o discuție. A fost de acord, așa că ne-am așezat pe bancă sub privirile curioase ale vulcănenilor care, profitând de vremea bună, își petreceau aici orele de după amiază ale zilei de duminică.

Xu Zhixian are 34 de ani și, în Italia, a lucrat ca profesor, sarcina lui fiind aceea de a ține legătura și a-i coordona pe studenții chinezi din această țară. Sunt mulți? l-am întrebat. Foarte mulți! mi-a răspuns tânărul. Ideea de a colinda prin lume i-a venit brusc. A plecat din Spania în februarie 2022, din Santiago, acolo de unde, de fapt, l-a cumpărat pe „Furion”, calul de opt ani cu care a pornit în aventura vieții sale. La început am înțeles că-l cheamă „Furious”, adică „Furiosul”, dar nu, frumusețea de cal poartă, ca și stăpânul lui, un nume chinezesc.

A trecut prin

Franța, Belgia, Polonia, Luxemburg, Germania, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria și a ajuns în România intrând prin granița de la nord-vest.

A fost plăcut impresionat să vadă că lumea e foarte omenoasă la noi. A primit găzduire și mâncare, iar oamenii s-au pozat cu el și cu calul. Numai în Spania și Franța a mai găsit o astfel de ospitalitate. Pe Pasul Merișor – Dealu Babii a venit luând-o mai mult pe lângă drumul asfaltat. Asta, pentru că „Furion” se cam teme de mașini. Așa se explică de ce pantalonii chinezului erau plini de noroi în partea de jos.

După ce a mâncat,

se pregătea să plece pe drumul poștalioanelor, prin Pasul Vâlcan, ca să ajungă la Schela de Gorj. Găsise pe harta de pe telefon un loc numit „Porcărie” și voia să ajungă acolo, ca să înnopteze. L-am sfătuit să meargă puțin mai sus, la stația de plecare a telegondolei. Acolo are loc berechet, ca să-și pună cortul, și este iarbă îndestulătoare pentru căluț. În timp ce stăteam noi de vorbă, a apărut o patrulă de poliție. Un polițist a întrebat al cui e calul. Al lui, i-am răspuns arătându-i-l pe Xu Zhixian. Spuneți-i, vă rog, să-l ia de pe zona verde! m-a rugat politicos tânărul în uniformă.

I-am zis, firește,

iar tânărul s-a ridicat, a început să-și adune bagajele și să le încarce pe cal. A pus inclusiv pe șa. Asta înseamnă că tu nu te urci pe el, ca să-l călărești, nu-i așa? m-am arătat mirat. Nu, nu, pășesc pe lângă el, a răspuns interlocutorul meu. De fapt, am aflat, a  mers călare foarte puțin, în Spania și Franța, după care a preferat să meargă la pas, alături de „Furion”.  Dar, am uitat să te întreb, nu ți-e teamă să călătorești singur? am mai apucat să-l întreb în ultima clipă. Deloc, asta-i tot ce am, mi-a răspuns zâmbitor și a întins mână spre încărcătura sărăcăcioasă de pe spatele lui Furion.

Din România Xu Zhixian va trece în Bulgaria, iar după aceea în Grecia, țara terminus a periplului său european.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii