De câteva luni, la sfârşitul şedinţelor de consiliu local vulcănean nu mai e nimeni care să se pună cu gura pe Ile

de găsit. Mai ales în cazul celor convocate de la o zi pe alta. Pentru care – a căror durată nu ajunge, uneori, nici la o jumătate de oră – ca să fie prezent în sală, unui consilier local, nu-i dau numele, i-ar lua de aproape patru ori mai mult, ca să bată drumul până la primăria vulcăneană. Alţii nu-şi afişează fizicul fie pentru că sunt în concediu, fie pentru că-i reţin probleme de serviciu. Sau fie pentru că – aşa cum a fost de curând, când întregul grup a absentat – nici nu au dorit să audă despre nu mai ştiu ce proiect de hotărâre pus la excepţional.

aprobarea documentului nu a pus probleme, situaţii îngrijorătoare pentru iniţiator apar atunci când, pentru ca un anumit proiect să fie „trecut”, este nevoie mai mult decât jumătate din numărul de voturi „pentru” al consilierilor locali prezenţi. Asta-i bătaia de cap a rămaşilor, fiindcă, de ceva vreme, există un ales local vulcănean pentru care problemele acestea sunt de domeniul trecutului.

prin pensionare, din cimitirul elefanţilor de la CEH, Aurelian Enache a luat drumul Angliei, la muncă, şi a lăsat indemnizaţia subţire de consilier local pentru un salariu bunicel plătit în lire sterline. Lipsa lui este uneori simţită de consilierii locali liberali, cărora le mai prindea bine un vot în plus când se împo­triveau vreunui proiect, dar este o binefacere pentru ceilalţi. În special pentru primar care, astfel, fără prea mare bătaie de cap, s-a văzut scăpat de unul care, la fiecare sfârşit de şedinţă ordinară, la „Diverse”, era cu gura pe el.