Dănuţ Buhăescu se aprinde repede când, la Primăria Uricani, cetăţenii nu sunt trataţi cu atenţie

E o calitate, pe bune, să ai atâta răbdare, încât să-i explici cuiva pe îndelete unde a greşit, ce n-a făcut bine şi ce paşi sunt necesari, pentru a duce la bun sfârşit o treabă.

Ei bine,

l-am mai auzit, nu zic ba, pe primarul Dănuţ Buhăescu stând de vorbă cu uricăneni care-i intră în birou, dar ceea ce am văzut miercuri dimineaţă chiar că le întrece pe toate. În sensul bun al cuvântului, desigur. S-a enervat primarul Uricaniului, dar nu pe bărbatul care venise la el să lămurească o treabă. L-au scos din pepeni vrăjelile cu care funcţionari mai vechi sau mai noi din administraţia publică locală l-au îmbrobodit până acum pe săracul om.

Domnul L.C. are,

de peste douăzeci de ani, o problemă nerezolvată. Ceva legat de terenul pe care şi-a construit un garaj. În 1993 a beneficiat de un amplasament care, ulterior, a fost luat de administraţia publică locală din nu mai ştiu ce motive. Omului i s-a dat un altul, dar el a preferat să-şi ridice garajul în continuarea altora deja construite. Fireşte, plăteşte impozit pentru el, dar asta nu înseamnă că este în legalitate. Nu are niciun act pe teren, aşadar nici garajul, practic, nu există. Iar de a-l lăsa copiilor, de a-l vinde sau altcuiva, nici vorbă. De asta a venit la Dănuţ Buhăescu. Pentru ca primarul să-l lămurească exact ce are de făcut.

Şi a plecat lămurit.

Mi-am dat seama de asta, după ce domnia sa a reţinut tot ce mai are de făcut de acum încolo. Un sprijin substanţial are şi de la primar, dar asta nu înseamnă nicidecum că Buhăescu se va ocupa de tot şi că, apoi, îi va bătea la uşă, ca să-i aducă actele. Omul a reţinut la care funcţionar trebuie să meargă pentru treaba aia, la care pentru documentul acela şi aşa mai departe. Urmează proiectul de hotărâre cu licitaţia pe teren şi, de acolo mai departe, lucrurile vor avansa de la sine. „Totuşi, nu suport  – a zis la sfârşit, după ce bărbatul cu garajul deja plecase, încă enervat, Dănuţ Buhăescu –  să aud şi să văd cum, până acum, omul ăsta a fost dus cu vorba”. Referirea era făcută la funcţionarul superior cu care, cu câteva minute înainte, avusese o discuţie aprinsă şi total în contradictoriu.

Gheorghe OLTEANU