Consiliul Judeţean Hunedoara aduce durerea în cot la rang de mare artă

Nu-s departe vremurile în care, în emisiunile electorale, actualul preşedinte PSD al Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara ne vorbea despre un tărâm care va ţâşni precum Apollo spre prosperitate în baza lovelelor provenind din “fondul pentru o tranzacţie justă”. Nu, nu-i vreo greşeală de tipar! Pe corecte, în denumirea fondului cu pricina se vorbeşte despre o tranziţie justă, mai exact sprijinirea unor zone cândva puternic industrializate, precum Valea Jiului, să iasă la liman. Dar dl. Nistor, tânăr absolvent de facultate la 54, în preajma pensiei, era nepregătit precum îl ştiţi şi n-avea habar că “tranzacţia justă” din mintea dumnealui e de fapt doar o tranziţie justă, cum bine au botezat-o europenii.

Recent, CJ Hunedoara a lansat în dezbatere publică Planul Teritorial pentru Tranziţie Justă Hunedoara 2021 – 2027, pe website-ul instituţiei (unul destul de la modă în vremea în care dl. Nistor presta ca primar comunal) fiind publicate, printre altele, un chestionar menit să ducă la o centralizare a “ideilor de afaceri care pot fi dezvoltate utilizând fondurile puse la dispoziție prin Fondul pentru o Tranziție Justă”, dar şi componenţa grupului de lucru special constituit tocmai pentru a face din tranziţia justă un nebănuit succes.

Începem prin a vă spune că din grupul de lucru fac parte diverşi domni şi felurite doamne, reprezentanţi ai unor instituţii din întreg judeţul. De râsul curcilor din Bejan e că, sub mâna vajnicului priceput Nistor, oamenii din CJ n-au putut încropi nici măcar un tabel cum se cuvine. Ne e greu să credem că, spre exemplu, CJ Hunedoara ar putea fi apelat la numărul de telefon “255 220 120”. Aşa cum, dacă suni la “255 560 515”, clar nu dai de dl. Condoiu de la Primăria municipiului Lupeni. Sunt greşit menţionate în tabel, după cum lesne aţi dedus, datele de contact ale mai multor entităţi din judeţ. Asta ca să vedeţi că, şi când e să o dăm pe juste cu judeţul, nu prea ne iese din motive de durere în cot.

Pe de altă parte, ar fi de-a dreptul comic, dacă n-ar fi realmente tragic, faptul că – în tot planul acesta cu tranziţia justă – coordonarea este asigurată de CJ Hunedoara. Sens în care rolul de cap, pajură, miez şi vitamină în fruntea grupului de lucru care centralizează ideile de afaceri este ocupat chiar de Sanctitatea Sa Nistor Laurenţiu, preşedintele CJ Hunedoara, de acum foarte cunoscut hunedoreanului de rând de pe pereţii bisericilor.

Ce abilităţi nebănuite ar putea avea fostul tractorist Laurenţiu, cu ale sale studii înalte încheiate la vârsta plimbărilor cu nepoţii prin parc,  în a evalua competent ideile de afaceri care ar trebui să readucă la verdeaţă şi prosperitate Valea Jiului de altădată? Grea întrebare, tragic potenţial răspuns.

Trăim vremuri în care slaba pregătire şi dezinteresul vizibil al vremelnicilor conducători ai judeţului par să ne ţină departe de ultima scară a ultimului vagon din trenul de noapte spre renaşterea judeţului Hunedoara. În 2021, singurele realizări de răsunet ale CJ Hunedoara au fost achiziţia a două umbrele menite să le protejeze de toate cele pe jupânesele de la Conta, dar şi ceva comunicate de presă comunist formulate, cam troienite după eşecul repetat de a menţine în funcţionare drumurile judeţene în avalanşa de ninsori apărută, şoc şi groază, tocmai în decembrie şi ianuarie. Noroc cu sosirea lunii martie, că le-a mai trecut un stres…

Mai pe timid aşa, conducerea judeţeană – prin limba managerului de unitate – se arată şi nemulţumită că Spitalul Judeţean de Urgenţă Hunedoara – Deva e blocat, cu o structură colosală de personal, în lupta împotriva COVID-19. Dacă n-are vreo lampă stricată la TV, preşedintele de judeţ ar trebui să ştie că e contra firii să te întrebi acum, când mii de români luptă pe lângă ladă cu acest nemilos virus, de ce un spital judeţean stă de pază pe tema asta. Spitalul judeţean stă pentru COVID-19 pentru că pandemia nu iartă pe nimeni. Nici tineri, nici bătrâni, nici pesedişti, nici liberali. Dar tare ne e teamă că, nefiind achiziţii de făcut, nefiind secţiile judeţeanului doldora de pacienţi cu diferite afecţiuni, adevărata problemă este aceea că, de ceva vreme, angajaţii entităţii medicale trebuie să trăiască din salarii. Ceea ce-i cam greu, nu-i aşa? Vom reveni.