Când poliţiştii locali cer, şi ei, mărirea de salariu de care a beneficiat toată suflarea funcţionărească din primăria vulcăneană, Ile le scoate ochii cu norma de hrană

este un ordin guvernamental, cel cu numărul 502/2015, care dă peste cap prevedereile altuia anterior. Prin cel purtând numărul 355/2015 agenţii din poliţia locală de oriunde din România primeau norma asta în cuantum de 27 de lei/zi. Or, după micşorarea la 9 la sută a TVA-ului la alimente, gânditorii din fruntea ţării au ajuns la concluzia că, de banii ăştia, poliţaii îşi pot cumpăra o cantitate enormă de alimente şi, în consecinţă, există pericolul ca ei să ia în greutate. Ca urmare, grija pentru silueta angajaţilor în uniformă ai primăriilor s-a materializat în ordinul amintit la începutul acestui paragraf. Prin care, în cazul poliţiştilor locali vulcăneni, conform hotărârii de consiliu local adoptate joi, norma de hrană se diminuează cu doi leuţi şi staţionează la 25 de lei/zi. Noroc că norma suplimentară nr.12B, pentru personalul poliţienesc local care lucrează în schimburi, a rămas neschimbată, în cuantum de 2 lei/zi.

nu-i loc de tocmeală, ci trebuie executat imediat. Asta au înţeles-o şi poliţaii locali din Vulcan. Care, pe lângă cele ale ministrului, mai percutează şi la ordinele primarului Gheorghe Ile. Numai că ei nu sunt în clar cu o treabă. De curând, salariile angajaţilor Primăriei municipiului Vulcan au fost majorate cu 12,5 la sută. Majorare care, însă, surprinzător, deşi şi ei sunt angajaţi ai acestei instituţii, lor nu li s-a aplicat. Motivarea cu care a ieşit la interval şeful lor suprem şi mustăcios ar fi fost cum că ei iau în plus cu norma de hrană. Numai că, argumentează timid argaţii în uniformă ai primarului, norma asta nu se socoteşte la pensie, pe când o mărire de douăsprezece procente se ia în calcul.

Ile ştie sau nu, deşi înclin să cred că a auzit el ceva. Pare-se că discriminarea asta îi unge la suflet pe unii funcţionari ai săi care, din lipsă de ocupaţie, o bat în cap toată ziua prin birouri. Acu’, nu că mi-s neamuri, dar poliţaii locali chiar că au viaţă grea uneori. Am dat de ei, la ore târzii, la focuri, la bătăi între găşti, patrulând pe stradă sau, deşi nu scrie în fişa lor de post, luând în primire paza unor obiective lăsate de izbelişte de agenţii de pază neplătiţi cu lunile de firma de securitate neserioasă care i-a ţepuit. Ca să nu mai zic că ei au fost primii, la chemarea un picuţ disperată a lui Ile, în noaptea în care era cât pe ce ca hoţii să-i sperie ferma. Aşa că…