Cataloage Confort Media
Biserica unitariană din Petroșani s-a edificat în 1924. În 1931 preotul Veress Béla este acuzat în săptămânalul de limbă maghiară „Zsilvölgyi Napló” de prozelitism. Unul dintre articole este publicat în nr. 11/ 19 martie 1931, nesemnat, chiar pe prima pagină a săptămânalului.
Faptul că nu are autor la vedere, nu are vreo semnificație anume, deoarece în acei ani rareori articolele sunt semnate. De cele mai multe ori redacțiile sunt firave din punct de vedere numeric. Astfel, pentru a nu se ajunge la situația de a nu semna aceeași persoană aproape tot ziarul, se preferă anonimatul. Însă, conform legislației, fiecare ediție are un redactor, care își asumă întreaga responsabilitate asupra articolelor publicate. La „Zsilvölgyi Napló” acesta este Alexandru Molnar, care este și editorul publicației.
Articolul are un titlu lung, care parcă a fost gândit înadins așa pentru cei care obosesc să citească un articol întreg: „Foile bucureștene au scris și ne-am ocupat și noi cu aceea, că în localul subteran al bisericii unitariene din Petroșani anul acesta s-au întrunit în mai multe rânduri tinerimea din localitate, fete și băieți, amestecat, și și-au petrecut acolo seara în diferite distracții, întrebuințând bună parte a vremii pentru autocultivare, ceea ce nu se poate decât lăuda. Cum și în cel fel însă, nu se știe, la serata cu ceai a unitarienilor apăreau tot mai mulți din tinerimea din localitate, nu numai unitarieni, ci și de altă religie. Tinerimea prezentă, însă, așa se vede, n-a avut parte numai de distracție socială, ci, desigur, chiar preotul bisericii Veress Adalbert a continuat propaganda și în in interesul religiei unitariene, deoarece precum suntem informați, unul dintre tineri, care până acum profesa religia catolică, a reușit să fie convertit la religia unitariană. Acest fapt nu însemnează vreun eveniment mai special, cu toate că-i reprobabil fiindcă e lucru serios, ca la o serată cu ceai, aranjată de o comunitate bisericească distracția să consiste în aceea că adolescenți tineri, care nu pot fi încă considerați bărbați, să fie îndemnați să-și părăsească religia de până acum și să intre în cadrele unei alte biserici. Precum am amintit, nu- dăm vreo însemnătate specială împrejurării, că tânărul a devenit unitarian, fiindcă stimăm și respectăm și religia unitariană, ca purtătoare a stindardului progresului, metoda însă precum Veress Adalbert a arătat-o în această cauză, nu e potrivită și nu o putem lăsa neamintită. Fiindcă s-a întâmplat aceea că mama tânărului copil a fost deunăzi chemată la primărie, unde oficiul respectiv a întrebat-o dacă consimte ca pe viitor Veress Adalbert să fie tutorul fiului ei. Buna mamă ascultă surprinsă cuvintele notarului și cere o mai amplă lămurire. Atunci notarul îi aduse la cunoștință că dl. Veress Adalbert, preot unitarian, vrea să exercite pe viitor tutela asupra fiului ei, deoarece fiul ei și-a părăsit religia de până acum și s-a convertit la religia unitariană. Numai auzind aceasta, a căzut leșinată pe scaun, neputând scoate nici un cuvânt timp de mai multe minute. Firește a protestat în contra procedeului cucernicului domn și i-a adus la cunoștință că poate deveni cu sila și cu amenințări tutor asupra fiului ei, dar nu are nici un amestec în cauza lăsământului. Acest procedeu al cucernicului domn a stârnit o mare indignație în cercul locuitorilor și nu e imposibil că va avea și urmări legale”.
Preotul Veress Adalbert se simte atât de tare lezat, încât face un denunț prim-procurorului Parchetului Hunedoara: „(…) Având în vedere că acest articol al cărui conținut e comprimat în titlul (…) și lasă să se înțeleagă că aș fi vrut să mă impun tutor cuiva, pentru a dobândi foloase materiale (vezi propoziția penultimă: „…poate deveni cu sila și cu amenințări tutor asupra fiului ei, dar nu are nici un amestec în cauza lăsământului”), este pe cât se poate de jignitor pentru mine, fiindcă afirme fapte care, dacă ar fi adevărate, ar putea să aibă ca urmare deschiderea acțiunii disciplinare în contra mea și m-ar expune disprețului public, deci întrunește elementele delictului prevăzut la $-ul 1 din Legea apărării onoarei:
Cu onoare vin a vă ruga prin avocatul meu (…) să binevoiți a da curs urgent cercetării cauzei, și, după administrarea probelor necesare, a lua măsurile cuvenite pentru pedepsirea celui vinovat, respectiv responsabil. Declar că mă constitui parte civilă pentru 25.000 lei despăgubiri și pentru cheltuielile procesuale.
Parchetul urmează cursul firesc și dă spre cercetare plângerea Poliției Petroșani. Sunt chemați pentru declarații actanții principali ai poveștii.
Francisc Grosek este un tânăr comerciant petroșenean în vârstă de 20 de ani. El este cel convertit la religia unitariană, însă nu cu forța, ci de bunăvoie: „În luna octombrie 1930 s-a înființat la Petroșani, clubul tinerimii numit David Ferencz, sub administrația domnului preot unitar Veress Bela din Petroșani, al cărui club și eu am fost membru, însă eu eram de religie catolică, iar clubul înființat era compus numai din membri de confesiunea unitară. După un timp, vreo 3 luni după ce am frecventat acel club, m-am prezentat d-lui preot Veress Bela și i-am cerut instrucțiunile ca să pot trece de la confesiunea Rom. cath. la aceea unitariană a D-lui preot Veress. Atunci, dl. preot mi-a dat instrucțiunile necesare, și eu am trecut la religia unitară, dar fără să fiu forțat de preotul Veress”.
Mama lui Francisc declară că a fost uimită și furioasă la auzul convertirii fiului ei și îi cere socoteală preotului: „Eu m-am revoltat pentru acest fapt, și m-am dus la preotul Veress Bela și i-am cerut socoteală, că pentru ce voiește să fie tutorele băiatului meu, când are părinți, și că ce înseamnă asta; nu mi-a dat nici un răspuns, a spus că băiatul a vrut să treacă la religia unitariană și el să-i fie tutore. De aceasta eu am plecat revoltată”.
Ziaristul Alexandru Molnar se dezvinovățește, spunând că a luat atitudine în contra prozelitismului: „(…) Cu aceste articole eu nu am vrut să jignesc personal pe Adalbert Veress, ci am vrut să atrag atențiunea autorităților competente la ce mi-a spus plângând mama lui Grosek, care a venit la mine și a reclamat să scriu la ziar, că dl. Adalbert Veress, popa unitar, a făcut propagandă între tineri, până când din religia romano-catolică a intrat la parohia unitară, adică la religia unitară. Eu ca ziarist nu am putut să nu scriu despre acest fapt, având în vedere că am văzut că această propagandă nu este o chestie particulară, ci chestie publice. (…) Repet că niciodată nu am vrut să-l jignesc pe Bela Veress, și ce am scris am servit pentru interes public”.
Poliția încheie cercetările și înaintează dosarul Parchetului Hunedoara, iar parchetul Tribunalului Deva… Din păcate, nu s-a păstrat în arhive cum s-a sfârșit acest proces. Dacă ziaristul Molnar a plătit sau nu cei 25.000 lei, solicitați drept reparație morală de preotul Veress.
de Marian BOBOC
