Valea Jiului. Hunedoara Plus şi Ziarul Văii Jiului susţin proiectul „Trenuleţul lui Jujan”

• Proiectul este agreat şi de Tiberiu-Iacob Ridzi, primarul Petroşaniului

Faptul că actualul director general al CEH, dr.ing. Constantin Jujan, este nu doar un pasionat al istoriei mineritului şi Văii Jiului, ci şi un susţinător al multor proiecte de acest gen nu reprezintă o noutate. Însă, cele pe care le voi povesti mai jos au o oareşce aură de noutate şi interes pentru comunitatea locală: un proiect purtând semnătura inconfundabilă a originalităţii „Constantin Jujan”.

Avion, locomotivă, calendar dacic…
Din păcate, în peisagistica urbană a localităţilor Văii Jiului, lipsesc tocmai simbolurile ocupaţiei principale a locuitorilor, care a dezvoltat zona: mineritul. În schimb, avem, într-o dulce devălmăşie, simboluri cu sau fără relevanţă în zona noastră: avion, locomotivă şi…, ţineţi-vă bine, calendar dacic!
Avionul, parcat în sensul giratoriu de la UPSRUEEMP, vrea să amintească de Şcoala de zbor fără motor care a funcţionat vreme îndelungată la Petroşani, de unde şi denumirea de „Aeroport” al cartierului din zonă. Păcat, mare păcat, că dacă nu cunoşti povestea treci ca… avionul pe lângă obiectul albastru, întrebându-te ce rost are un simbol al aerului într-un zonă cu simbolurile ce ţin de subteran.
Locomotiva „pufăie” lângă pasarela care bolteşte liniile ferate ale gării Petroşani. Cred că nici dacă se făcea un concurs sau dacă ai fi fost legat la ochi nu s-ar fi putut găsi un loc de expunere mai alandala, mai impropriu. Însă, fiind la fereală, s-au ivit alte „oportunităţi”. Mulţi nesimţiţi nu sunt complexaţi de vechimea locomotivei şi îşi fac nevoile, mici sau mari după cât au băut sau mâncat, în zonă şi chiar în cabină. Nu ştiu dacă există o poliţie sanitară a locomotivelor vechi, dar dacă ar exista ar trebui să-i ridice carnetul „mecanicului” de la Primăria Petroşani care a avut creierul la plimbare în ziua când a luat hotărârea să gareze locomotiva în acest loc. Deja, în folclorul local obiectul istoric este numit „Locomotiva cu căcat”. Scuze, dar aşa i se spune… Într-adevăr, dacă ar fi fost pusă în centrul Petroşaniului, în zona fântânii arteziene (care, culmea, şi ea e cam beteagă fiind mai mereu în reparaţie…), avea parte şi de supraveghere video, turiştii/ localnicii ar fi putut să se fotografieze în bune condiţii olfactive, fără să se ţină cu mâna de nas.
Calendarul dacic aruncat, tam-nisam, în giratoriu vulcănean, nu are absolut nicio relevanţă simbolistică locală, fiind, cel mult, rodul unor scrânteli de dacism forţat.

Niciun însemn mineresc
De bine, de rău, de la est la vestul Văii Jiului s-a schimbat aspectul edilitar. Destule străzi/ trotuare au primit cu obştească bucurie asfalt proaspăt/ dale noi, mobilier stradal adecvat şi corpuri de iluminat moderne. Pe niciuna dintre acestea nu vezi nici măcar scrijelit vreun simbol mineresc, vreo feronerie chiar şi amatoricească. Celebrele ciocane minereşti venind din negura subteranelor şi istoriei, lampa de miner, vagonete ar fi doar câteva dintre acestea. Amintim faptul că majoritatea localităţilor Văii Jiului sunt conduse de primari care au lucrat la mină. Dar, după cum se vede, nu-i interesează simbolurile minereşti în peisagistica oraşului deloc.

„Trenuleţul lui Jujan”
Am uzat de acest preambul, pentru a contextualiza proiectul propus de dl. Constantin Jujan. Pe scurt, acesta constă într-o locomotivă de mină şi mai multe vagonete. Câte? Ei, aici intervine originalitatea autorului: locomotiva „va fi înhămată” la atâtea vagoane câte mine s-au închis în Valea Jiului în istoria recentă (deşi, poate ar fi interesant să fie amintite şi cele închise în anii marii crize economice). Pe fiecare vagonet va fi scris numele minei şi anul deschiderii/ închiderii (poate ar fi interesant de amintit, acolo unde e cazul, şi marile nenorociri produse la aceste mine). Şi ca să aibă un aspect nu doar informativ, ci şi plăcut ochiului, dl. Jujan spune că în vagonete ar putea fi plantate flori. Desigur, nu chiar ca în Piaţa Universităţii… În plus, fiecare vagonet va fi vopsit în culorile minei respective.

Primarul a indicat locul
Din discuţia cu dl. Jujan a reieşit că două posibile amplasamente în Petroşani ar fi în Cartierul Petroşani-Nord şi la Muzeul „Mineritului”.
Ieri l-am contactat pe dl. Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroşani, căruia i-am povestit în rezumat proiectul d-lui Jujan. Primarul a îmbrăţişat pe loc ideea, indicând şi locul unde va fi montat acest exponat: Muzeul „Mineritului”.
Cine crede că am dat în mintea copilului, se înşeală. Această „manevră”, dacă va fi pusă în practică, va necesita un consistent travaliu. Dar până una alta, trenuleţul există, vagoanetele există, şinele există şi ele. Câţiva paligheri s-or mai găsi ei… Că de cârtitori nu ne îndoim: Valea noastră este plină…

Marian BOBOC