Cataloage Confort Media
Pasul Vâlcan constituie o atracție pentru iubitorii sporturilor de iarnă și amatorii de drumeții, fapt care se poate vedea la fiecare sfârșit de săptămână și cu ocazia competițiilor sportive, dar stă mai rău la capitolul investiții.
În sensul existenței
unui număr mai mare de locuri în care cei care urcă la munte să poată găsi un ceai fierbinte, ceva de mâncare sau un pat în care să se lungească peste noapte. Nu vorbesc, desigur, despre proprietarii de cabane și de căsuțe care, în general, le deschid ușa numai neamurilor și prietenilor apropiați. Se aude că se va redeschide marelui public și cabana mare din Pasul Vâlcan. Nu se știe exact când, dar, dacă asta se va petrece, este cu adevărat un fapt lăudabil.
Deocamdată,
sunt două amenajări în care poți să-ți tragi sufletul bând un ceai sau un vin fiert. Plus că, spre norocul celor plecați la munte cu traista goală, dar cu buzunarul plin, se mai găsește și câte ceva de mâncare. Prima amenajare de acest fel este apres-schiul de la stația de întoarcere a telegondolei. Doamna Vasilica are de toate acolo și nu-i turist care, trecându-i pragul, să nu fi fost mulțumit de servire. Mai la vest, un pic mai jos de cabana mare, este Cabana „Cassian”. Fostul consilier local Florin Vasile Govor a construit-o pe parcela de 327 mp luată de la primărie. I-a dat numele după cel al fiului său și mai are mult de lucru până când cabana va arăta așa cum vrea el. Cu camere de cazare la etaj și toate acareturile pe dinafară. Dar, în sala de la parter, poți să intri dacă ți s-a făcut de ceva cald sau dacă te-a luat foamea.
O cabană
oarecum similară se construiește la câteva zeci de meri de cea a ex-consilierului. Terenul – am aflat de la Florin Govor – i-a fost concesionat lui Fane Cugereanu și se poate observa că omul nu l-a luat, pentru ca, după un an, să-l dea înapoi primăriei. Așa cum au făcut, la început, foarte mulți care s-au aruncat să ia parcele de teren în Pasul Vâlcan. Omul a ridicat deja construcția și, precis, zic eu, o va termina în vara acestui an. Nu pot să închei fără să amintesc rulota „La Toto” în care găsești de toate, aflată la vreo treizeci de metri de statuia lui Mihai Viteazul. Rulotă în care, duminică, vindea Andrei, fiul doamnei Irina Olaru care și-a numit chioșcul după cum cei din familie, prietenii și cunoscuții îi spun tatălui ei. Ce lipsește în partea asta este un grup sanitar. Dacă la apres-schiul de lângă telegondolă ai unde să intri în caz că te ia vreo urgență, în zona cabanei mari și mai jos singura variantă de ușurare e să topești zăpada cu un jet fierbinte de urină.
