În cimitirul din Vulcan ploile căzute de curând au făcut ca bălăriile să transforme în junglă locurile de veci şi spaţiile înguste pe care se circulă pe lângă ele.
Am auzit
că motocositoarele ar fi trecut pe aici în urmă cu două săptămâni, dar, pe bune, nu se vede mai deloc asta. Un cetăţean distins, venit dintr-un alt oraş, a urcat la Morişoara, ca să aprindă câteva lumânări la căpătâiul celor dragi lui, duşi din astă lume. „Efectiv, nu am ştiu pe unde s-o iau, ca să le găsesc mormintele!”, mi-a spus cu sinceritate.
Este adevărat, nu a fost an
ca, înainte cu aproape o lună de Ziua Morţilor, în cimitirul din Vulcan să nu fi apărut echipe care au purces la curăţenie. „Nu e un lucru rău, a admis şi persoana despre care vorbeam mai sus, dar un cimitir, aşa cum am văzut în zeci de oraşe pe care le-am vizitat, trebuie să arate şi să fie ca un loc în care şi cei vii să găsească linişte sufletească!”.
Gheorghe OLTEANU