Vulcan / Încă o felie din Vasile Alecsandri

Trecând peste anunțul un pic cam triumfalist, începerea lucrărilor de modernizare  a unui nou tronson al străzii Vasile Alecsandri din Vulcan este un lucru bun. Mai ales că sunt locuitori din zonă care, între timp, mutându-se definitiv în loc luminat și cu exces de verdeață, nu au mai apucat să vadă cum se înfăptuiește minunea.

Miracol care, dacă

s-ar ar fi realizat pe vremea regretatului – când rugăciuni arzătoare curgeau spre primărie -, în mod sigur că li s-ar fi arătat și celor duși, între timp, într-o lume fără impozite și taxe locale și în care apa nu costă nimic, fiindcă pe acele tărâmuri curg numai lapte și miere. Dar n-a fost să fie, așa că reparațiile au început și se fac înspre toamna acestui an. Vasile Alecsandri este cea mai lungă stradă din Vulcan. Ea pleacă, de jos, din oraș, de la Enel și se întinde până la poarta domeniului căruia i se zicea „al lui lui Krausz”. Mult mai sus de Brazi, undeva în vecinătatea fostului poligon de tragere. Cu acesta la care se acționează acum, doar cinci tronsoane sunt reparate. De la Enel la strada Nicolae Titulescu, de aici la blocul 3C1, apoi, trecând bulevardul, de la trepte până pe Platoului  (betonat) și, în fine, de aici la intersecția cu strada Parâng. Așa e rânduiala acum, fiindcă, în urmă cu decenii, când strada era șnur, cu case de o parte și de alta, nu se știa de îmbârligăturile astea. Ultimul, cel până la Krausz, mai are de așteptat. Nu mă întrebați cât timp, fiindcă răspunsul nu e la mine.

Tronsonul de drum

despre care fac vorbire acum că va fi modernizat și asfaltat pleacă de la sala de sport și duce până la Pinului are o lungime de  110 metri. De fapt, până-n garajele din capătul sudic. De aici încolo, pe o porțiune în care mai că te răsturnai din cauza gropilor una lângă alta, asfaltul este deja prezent de vreun an și ceva. Întrebarea justificată pe care oamenii și-au pus-o atunci a fost că de ce, oare, nu se merge mai departe? Greu de spus, dar, pentru că lucrarea se face acum, întrebarea nu mai este actuală. Nimic de reproșat celor de la DruPo în ceea ce privește modul în care-și fac treaba. În ziua în care am fost acolo bordurile erau deja montate și, în mod firesc, urma să se treacă la pregătirea drumului pentru asfaltare.

Felia la care se lucrează

se termină la garaje, așa cum ziceam, în spatele cărora se află strada Brazilor. Și ea tot până-n două sute de metri, tot plină de gropi și tot ca vai de ea. Pentru repararea căreia, în mandatele trecute, locutorii i-au făcut mii de plecăciuni fostului. Numai că, pe vremea aceea, lucrările de acest gen se efectuau în funcție de  numărul de voturi favorabile lui  adunate de pe fiecare stradă. După un an și ceva, cu o nouă administrație publică locală, oamenilor le vine să creadă că mai nimic nu s-ar fi schimbat în privința asta. Să se înșele, cumva?