Vulcan / Dezamăgirea profesorului octogenar

La 15 septembrie s-au împlinit 60 de ani de la înființarea liceului din Vulcan. În 15 septembrie 2010, dată la care se aniversase o jumătate de secol de când acesta există, momentul festiv a fost sărbătorit în mod oficial, de față fiind foști profesori și elevi din anul 1960. „Acum, nimic, tăcere…”.

Cuvintele dintre
ghilimele sunt ale domnului profesor octogenar Francisc Czimbalmos, care și-a început și a terminat activitatea didactică la liceul vulcănean. Domnia sa este unul dintre profesorii fondatori (1960-1964) ai liceului. Și, fiindcă am spus acest lucru, fie-mi permis să-i amintesc și pe ceilalți, mai ales că mulți dintre dumnealor mi-au fost și mie profesori în anii în care am fost elev al Liceului Teoretic din Vulcan. Numele domniilor lor sunt în ordinea făcută de domnul profesor Francisc Czimbolmos în pliantul pe care dumnealui l-a editat, pe banii săi, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de existență a liceului vulcănean. Sărbătoare care, în 15 septembrie 2020, nici măcar nu a fost amintită.

Primii profesori
pe care i-a avut liceul sunt Antoce Gheorghe, Antoce Maria, Francisc Czimbalmos, Bal Margareta, Bâldea Gheorghe, Hăprean Vasile, Macea Liviu, Filip Elisabeta, Jurca Gheorghe, Licker Gheorghe, Poenaru Mircea și Bâja Ileana. Nume care nu le spun mare lucru generațiilor mai noi de liceeni, dar care au rămas vii în amintirea celor care au fost elevi din 1960, an în care liceul a început cu o singură clasă, și  până-n 1980. Tot domnul profesor Francisc Czimbalmos face o etapizare istorică a instituției de învățământ vulcănene. Prima etapă este cea a începutului în care „atmosfera în liceu era una entuziastă, bucuria începutului de învățământ liceal era împărtășită deopotrivă atât de profesori, cât și de elevi”. Este etapa care înregistrează un moment special, așa cum îl numește domnul profesor octogenar. Este vorba despre „repartizarea la Vulcan a profesorilor de educație fizică Marta și Bela Karoly, ai căror bunici erau învățători la Școala maghiară din Vulcan. Aici a început acea carieră care va fi cunoscută în toată lumea și prin care soții Karoly, stabiliți la Onești, au schimbat gimnastica feminină prin lansarea Nadiei Comăneci”.

Perioada cuprinsă
in intervalul de timp 1978-1990 este denumită de venerabilul profesor ca fiind „Industrializarea liceului”. Perioadă în care „se pune accent pe pregătirea tehnică (industrială) a elevilor, în concordanță cu dezvoltarea economică generală”. Citez mai departe: „Liceul se reorganizează complet. Crește foarte mult numărul claselor, cu excepția a 2-3 clase, toate având un profil industrial. Învățământul profesional este înlocuit cu învățământul liceal. Crește foarte mult și numărul elevilor, în anul școlar 1982-1983 existau 48 de clase cu un total de 1.713 elevi. Pentru a satisface nevoia de predare, au fost aduși profesori și ingineri noi. Tot atunci, liceul avea 73 de cadre didactice. De asemenea, chiar și director este numit un inginer: Rodica Flaidăr. Noul profil presupune o intensă activitate a atelierelor, care erau aprovizionate de către cele două mine din localitate. Un aspect al activității liceului era participarea elevilor la șantiere naționale sau județene (Canalul Dunăre-Marea Neagră, Râul Mare-Retezat etc). O realizare remarcabilă a acelei perioade a fost darea în folosință a sălii de sport, cea mai modernă din județ la acea vreme”.

Intervalul 1990-2020
este denumit de domnul profesor Francisc Czimabalmos „Regăsirea trecutului”. Iată ce spune domnia sa despre el. „Perioada democrației sau a libertății – citez din materialul realizat de către profesorul octogenar – aduce condiții de lucru noi, dar și revenirea la forme din trecut. Încetează cenzura comunistă. Se reorganizează clasele, se revine la un număr mai mare de clase de liceu real și uman, se repartizează noi profesori, dispar unii vechi. Influența negativă a mijloacelor tehnice (TV, telefon, computer, internet etc) va diminua foarte mult rolul cărții în procesul educativ. Instabilitatea caracteristică societății post-decembrieste se va răsfrânge și în activitatea liceului, mai ales prin frecventa schimbare a directorilor (5 directori în perioada 1990-2010). Din 2010, directorul liceului este prof. Malvine Socaci, care a îmbogățit considerabil baza materială și aspectul, atât exterior, cât și interior, al liceului”.

Asta a scris
domnul profesor Francisc Czimbalmos despre liceul vulcănean, ajuns, în 15 septembrie a acestui an, la a șaizecea sa aniversare. Ce nu a scris este întrebarea care-l frământă și acum. Domnia sa înțelege că o festivitate asemănătoare celei de acum zece ani ar fi fost imposibil de organizat în condițiile în care peste tot bântuie pandemia de Covid-19. „Dar de ce nu s-a amintit asta măcar în liceu? Printr-un anunț sau mai știu eu ce”, este întrebarea căreia nu-i poate găsi răspuns.  Dar și cealaltă, „oare ce gândesc cei câțiva elevi și singurul profesor care au fost la deschiderea  școlii în 15 septembrie 1960?”, este pe deplin justificată. Mi le-a spus mai mult retoric, fiindcă nu a așteptat vreun răspuns de la mine. Și l-a dat tot domnia sa prin cele două cuvinte rostite în încheiere. Iată-le: „Jalnică aniversare!”.