Circa 3-4 din 10 locuitori din Valea Jiului, din județ poate 1-2, iar în țară spre deloc, au auzit de „Titanul” din Gârbovu, de „Urieșul Iorgovan” din Retezatul Mic sau de „Extraterestrul” din zona de intrare dinspre Câmpu lui Neag în Parcul Național Retezat, forme de relief „sculptate” de vremuri și de natură.
Inspirație de „urieși” din Povestea Locurilor
Acest articol ne-a fost inspirat de inimosul petroșenean Daniel Roșca și al lui site intitulat atât de relevant „Povestea Locurilor”. Un site despre care am mai scris, un loc unde veți descoperi atâtea și atâtea povești despre Valea Jiului, despre începuturile acestei pitorești și unice zone din țară, toate descrise atât de frumos, cu imagini și filmulețe deosebite.
Despre Titanul din Gârbovu și Urieșul Iorgovan, Daniel Roșca ne spune:
„Un prim circuit al urieșilor din Valea Jiului este traseul turistic pornind din Câmpu lui Neag spre Poiana Iarului, Retezatul Mic, Piatra Iorgovanului & Urieșul din Gârbovu. Practic turistul poate intra în lumea urieșilor cu mașina, urieșul Gârbovu fiind prima selecție a celor de la Povestea Locurilor din topul de 10 sfincși, majoritatea la fel de impresionanți ca cel din Bucegi.
Odată ajuns în Poiana Iarului, turistul poate deja să înceapă călătoria sa spre Piatra Iorgovanului, al doilea urieș prezentat de noi în circuitul propus azi.
În total, Valea Jiului, în lungime de 50 km, a ajuns la urieșul 50, aflat la capătul Văii, spre Câmpușel, în Gârbovu, pe drumul lui Băsescu”.
Tot Daniel Roșca scria în 23 mai pe același site, că „Valea Sfincșilor”, alias Valea Jiului, ar putea fi denumirea unui brand al zonei noastre, legând cei 50 de urieși de piatră pe care cei de la Povestea Locului i-au studiat și i-au cules prin imagini și filmulețe relevante, cu „Dacia preistorică a lui Densușianu și tărâmul mitic Hyberborea”. Tot atunci, Roșca prezenta și „Extraterestrul”: „Tot în zona de intrare în Parcul Național Retezat se regăsește și Extraterestrul, poziția 3 din Topul Urieșilor alcătuit de cei de la Povestea Locului, Urieșul din Cheile Urzicarului”, făcând totodată și o invitație pentru cei mulți să vină în zona Uricaniului să vadă toate astea.
Chestiunea cu „urieșii”…
Apropo de brand, Daniel Roșca s-a inspirat la rându-i din ZVJ, dintr-unul din episoadele în care noi tratăm draftul viitoarei Strategii de Dezvoltare a Văii Jiului și unde am scris că e rușinos că în momentul de față Valea Jiului nu are un brand de zonă în turism, în condițiile în care ar putea avea 100, la câte minunății are natura în acest perimetru de vis, pe care Dumnezeu ni l-a lăsat, iar noi, cel puțin deocamdată, nu prea știm ce să facem cu el și trăim în sărăcie și mizerie, ca ăia din deșert, unde în afară de nisip, cămile și o oază din sute în sute de kilometri nu găsești.
Bine, știm asta, Daniel Roșca este printre puținii care se zbate de ani de zile să arate celor în măsură de la consiliul județean și nu numai, că există circuite turistice fantastice și unice în țară în județ și, mai ales Valea Jiului, cam neluate în calcul și chiar neștiute de cei mai mulți, total neacoperite și neexplorate până acum, încercând să arate și să demonstreze că se poate coordona această activitate turistică cu cap, una care poate aduce faimă nu doar Văii Jiului ci întregului turismul hunedorean și implicit al județului, petroșeneanul stabilit la Timișoara fiind de altfel și printre primii care de curând a trimis 10 propuneri consiliului județean și Ministerului Fondurilor Europene în ceea ce privește Strategia de Dezvoltare a Văii Jiului, încercând să arate ceea ce nu ar trebui să lipsească din acest viitor document important ce va ajunge la Bruxelles, asta fiind însă o altă discuție și pe care o lăsăm pe altădată. Dar ne bucurăm că destui cetățeni au reacționat deja la analiza ajunsă la numărul XV în ZVJ, la ceea ce se cheamă „Strategia de Dezvoltare a Văii Jiului”.
Revenind la „urieși”, iată că Valea Jiului are nu unul-doi sfincși, la care se ajunge greu, cu telecabina, ci vreo 50, identificați nu doar de Daniel Roșca, firește, ci și de cunoscători ai muntelui și specialiști în domeniu, la mulți putându-se ajunge destul de ușor cu mașina, la alții pe jos, dar cu toate astea în țară și în lume puțini știu treaba asta, în condițiile în care, probabil, nici cei din Ministerul Turismului nu prea știu – dar nici nu se strofoacă prea tare, iar factorii de decizie pe linie de turism județean cam dorm pe ei. Probabil că nici specialiștii de la PwC care se ocupă de strategia de dezvoltare și care vorbesc de dezvoltarea turismului n-au prea auzit de „urieșii” noștri, că n-am văzut un cuvânt scris despre treaba asta, dar o frază-două! Poate citind aceste rânduri vor introduce măcar un paragraf cu treaba asta, care nu-i deloc de neglijat și care cu un turism organizat poate atrage foarte mulți turiști, dacă tot vorbesc de dezvoltarea turismului în Valea Jiului și de alte lucruri frumoase pe care zona aceasta, lăsată subdezvoltată din multe puncte de vedere deși e unică ca frumusețe în Europa nu doar în țară, le merită din plin. Haideți băieți, mai cu viziune și talent și mai repede puțin, iar aici spunem și pentru toți cei ce ne conduc destinele și mai ales pentru cei din guvern și ministere!