Joia trecută, primarul Dănuț Buhăescu a stat față-n față cu Lucian Blaga. Nicidecum cu poetul și filozoful care-și doamne somnul de veci în Lancrăm, satul său natal de lângă Sebeș-Alba, ci cu cel încă în viață. Un uricănean în vârstă de 42 de ani care și-a petrecut ultimii douăzeci de ani pe șantiere de construcții bucureștene.
Numai că,
acum, uricăneanul Lucian Blaga a fost nevoit să revină acasă. La București activitatea din construcții s-a restrâns încet-încet, astfel că lucra trei săptămâni, iar una stătea. Lucru care, desigur, însemna și diminuarea veniturilor salariale și un trai mai greu pentru el și familia lui. Așadar, s-a gândit omul, singura soluție ar fi aceea de a reveni în orașul natal. Mai ales că auzise că Uricaniul e – iertată să-mi fie sintagma asta din vremuri de demult – un adevărat șantier.
Și nu a regretat
deloc că, odată reîntors la Uricani, primul popas l-a făcut în biroul primarului Dănuț Buhăescu. Acesta este la curent cu necesarul de forță de muncă de la fiecare dintre șantierele din localitate, așa că i-a dat pe loc soluția. „Te poți duce liniștit la RomAdria, firma de construcții hațegană, care materializează proiectul de regenerare urbană faleza Jiului de Vest”, l-a îndrumat el. Și, după ce Lucian Blaga a ieșit bucuros din biroul, primarul mi s-a adresat mie: „Îl cunosc, bine, știu că-i un băiat meseriaș și harnic, așa că recomandarea asta i-am făcut-o din toată inima!”.