Un petroșenean / La „Colocviile Brâncuși”

Cu ocazia împlinirii a 142 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”, Consiliul Local şi Primăria Tg-Jiu, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Uniunea Artiştilor Plastici din România – filiala Gorj, Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” şi Consiliul Judeţean Gorj au organizat timp de două zile (18 februarie şi 19 februarie) manifestarea naţională „Colocviile Brâncuşi”. 

Masă rotundă, vizită la Hobiţa, vernisaj…
Asociaţia „Petro Aqua” Petroşani a fost prezentă şi de data aceasta la importantul eveniment de la Tg-Jiu, prin vicepreşedintele asociaţiei, Ovidiu Rizopol, la invitaţia celor de la Centrul Cultural „Constantin Brâncuşi” (cu care asociaţia are un parteneriat încheiat şi bune relaţii de colaborare de mai mulţi ani).
„Luni, 19 februarie, cu ocazia Zilei Brâncuşi, într-un spaţiu generos al Galeriilor Municipale de Artă s-a desfăşurat o masă rotundă cu tema: Ansamblul brâncuşian în contextul Centenarului – Între trecut şi viitor. La această acţiune din cadrul seriei de evenimente alocate acestei zile speciale pentru toţi românii am avut onoarea să particip şi să iau şi cuvântul, în numele Asociaţiei Petro Aqua şi ca un mic ambasador al Petroşaniului şi al Văii Jiului. După acest eveniment, toţi cei prezenţi la simpozion am plecat la Casa Memorială Constantin Brâncuşi de la Hobiţa, pe care abia am aşteptat să o revăd. De fiecare dată când ajung acolo sunt profund emoţionat să calc în casa unde şi-a petrecut copilăria şi a văzut lumina zilei acest mare român, al cărei activitate şi viaţă i-o studiez de vreo două decenii, descoperind mereu şi mereu alte lucruri minunate. Către finalul zilei de luni, spre seară, începând cu orele 17,00, am fost prezent la Muzeul de Istorie din Tg-Jiu, acolo unde a fost programat vernisajul expoziţiei intitulate: Noi coordonate ale abstracţiei. Expoziţia a conţinut lucrări realizate de artiştii plastici Marcel Bunea şi Dana Constantin. Invitat special la vernisaj a fost cunoscutul critic şi istoric de artă, profesorul universitar Roxana Demetrescu. A fost un bun prilej de a mă reîntâlni cu participanţii care au fost prezenţi la simpozionul care a fost organizat în luna noiembrie, 2017, la Petroşani”.

Rolul Petroşaniului
„Am reiterat încă o dată aportul excepţional şi decisiv al celor din Petroşani la realizarea Coloanei Infinitului, practic al inginerilor, maiştrilor şi muncitorilor de la ACP, cât şi al conducerii administrative din cadrul Societăţii Anonime a Cărbunelui Petroşani. În mod special, de data aceasta am scos în evidenţă aportul decisiv al directorului general al acestei societăţi din acele vremuri, domnul Ion Bujoiu. Un român adevărat şi un personaj fabulos pentru istoria Văii Jiului din perioada interbelică. Mereu la astfel de manifestări în luările mele de cuvânt am arătat şi demonstrat rolul şi importanţa oamenilor din Valea Jiului la realizarea a tot ce ţine de Coloana Infinitului: începând de la proiectul tehnic, realizarea efectivă a operei de artă, transport, implementarea Coloanei la Tg-Jiu şi până la partea financiară a realizării sculpturale de excepţie. Cum s-ar spune, Coloana a fost dată la cheie vecinilor noştri de peste munte. Revenind la sprijinul financiar, nu trebuie uitat faptul că absolut toate cheltuielile legate de realizarea Coloanei, care nu au fost deloc puţine (circa 2.500.000 lei de pe vremea aceea!), s-au făcut cu sprijinul necontenit al celor din Petroşani, prin societatea care se ocupa de extragerea cărbunelui. Să nu uităm nici de sprijinul politic care a venit oarecum tot pe baza Petroşaniului. De ce susţin asta? Fiindcă în momentul turnării Coloanei la Petroşani, Prim-ministru era liberalul Tătărescu!
Tătărescu lucrase la Petroşani ca şi stagiar în avocatură şi ştia exact ce lucrători profesionişti sunt la Atelierele Centrale Petroşani şi ce condiţii bune de lucru există acolo (mult peste ceea ce era în ţară în acele vremuri şi trebuie subliniat asta!). De altfel, Primul-ministru Tătărescu, după experienţa de la Petroşani, a rămas prieten de familie cu Ion Bujoiu. Cum de au devenit prieteni de familie? Simplu, imediat după terminarea facultăţii, doi ani de zile Gheorghe Tătărescu a fost jurist la Societatea Anonimă a Cărbunelui Petroşani, iar director era… Ion Bujoiu! Pe lângă faptul că se întâlneau zilnic pentru probleme de serviciu, aveau şi alte preocupări comune, iar din această cauză relaţiile dintre ei s-au sudat şi au depăşit ulterior relaţia de seviciu. Să nu uităm că după turnarea Coloanei, la scurtă vreme Ion Bujoiu a fost numit ministru în Guvernul Tătărescu (de două ori a fost numit ministru în perioada liberală, deci nu întâmplător!). Vedeţi cum se leagă lucrurile? Nimic nu e întâmplător pe lumea asta, iar Coloana Infinitului n-a ajuns să fie realizată întâmplător la Petroşani! Ei bine, toate acestea şi multe altele legate de zona noastră trebuie ştiute de toată lumea şi evidenţiate la astfel de ocazii, astfel încât să se ştie exact rolul Petroşaniul în crearea acestei capodopere universale şi în ceea ce a însemnat trecerea marelui geniu prin municipiul nostru”, a declarat pentru ZVJ, Ovidiu Rizopol, după reîntoarcerea acasă.

Concluzie pe jumătate tristă
Ovidiu Rizopol a încheiat: „Am plecat de la Tg-Jiu cu două certitudini confirmate, rezultat al discuţiilor cu participanţii de la evenimente: 1. Aprecierea extrem de favorabilă privind calitatea simpozionului organizat la Petroşani în noiembrie anul trecut; 2. Regretul unanim privind ratarea înfiinţării muzeului Coloanei Infinitului la Petroşani, care ar fi fost singurul muzeu dedicat marelui artist din România, în condiţiile în care existau atelierele, cuptoarele, utilajele, proiectul tehnic de execuţie a Coloanei, nenumărate mărturii scrise ale celor care au lucrat la turnarea coloanei, fotografii şi scrisorile dintre Constantin Brâncuşi şi Ştefan Georgescu-Gorjan. Toate acestea puteau fi conţinute într-un superb muzeu, care ar fi devenit, sunt convins, o destinaţie turistică şi culturală de interes naţional, putând fi anexată ulterior chiarşi  o mică afacere comercială profitabilă (obiecte de suvenir care să reprezinte Coloana, cărţi poştale, brelocuri şi multe altele (aceste vânzări şi taxa de intrare la muzeu putând autofinanţa liniştit cheltuielile zilnice cu administrarea şi întreţinerea muzeului)”.

de Corneliu BRAN