Un documentar – cadou de Ziua Femeii: Prima femeie avocat din judeţul Hunedoara – domnişoara Minodora Herlea

domnişoara Minodora Herlea, căci ea este temerara hunedoreancă, depune jurământul de avocat. Fiind prima femeie din judeţul Hunedoara care devine avocată, decanul Tătar subliniază importanţa momentului, „adresând d-şoarei Herlea cuvinte de îmbărbătare”.

Minodora Herlea devine prima avocată din judeţul Hunedoara, dar nu şi din familia sa. Fratele ei, Dr. Alexandru Herlea, este un cunoscut avocat, însă notorietatea în epocă îi provine de la activitatea jurnalistică, Alexandru Herlea fiind redactorul publicaţiei „Solia Dreptăţii”, organul Partidului Naţional Ţărănesc, care apare la Orăştie.

Dacă tot am tulburat intimitatea baroului, să o facem până la capăt, furnizând niscai informaţii inedite despre istoricul acestuia.

Până în 1895 avocaţii, atâţia câţi sunt, aparţin de Baroul Alba Iulia, iar între 1896-1923, domnii (căci pe atunci doar domnii erau avocaţi…) avocaţi sunt arondaţi Baroului Arad.

În 1923 se înfiinţează Baroul Deva, la constituire numărând 66 de avocaţi („fireşte”, doar bărbaţi…). Deci, anul 1932, anul când domnişoara Minodora este primită în barou, este al nouălea an de activitate al baroului hunedorean.

Tot pentru amatorii de istorii, mai consemnăm că în 1896 în judeţul Hunedoara practică meseria de avocat 30 de bărbaţi (dintre care doar 7 români), după cum urmează: 13 avocaţi la Deva (Francisc Hossu era singurul avocat român), 6 la Haţeg (din care doi români: Bontescu şi Suciu), 3 la Baia de Criş (un singur român – Candrea), 6 la Orăştie (dintre care 3 români: Mihu, Muntean şi Moldovan) şi un singur avocat la Petroşani. În 1896 sunt 9 candidaţi la avocatură (dintre care 5 români).

La finele anului 1929 în baroul hunedorean pledează 92 de avocaţi. Din care mai puţin de jumătate, mai precis 39, nu sunt români (e drept, nici femei…). Dintre cei 92, 84 sunt avocaţi definitivi şi 8 avocaţi stagiari (cu stagiul 2 ani). În afara celor 92 de avocaţi definitivi şi stagiari, mai există o a treia categorie a baroului advocaţial, avocaţii stagiari, în număr de 16, care după o praxă de 3 ani dau examenul de avocat.

În anul 1929 judeţul Hunedoara are în componenţă 410 comune rurale şi 6 comune urbane, numărând cu 327.273 locuitori.

Iată cum sunt repartizaţi cei 92 de avocaţi: 16 la Petroşani (doar 3 români), 4 la Pui (3 români), 9 avocaţi la Haţeg (5 români), 7 la Hunedoara (4 români), 30 la Deva (12 români), 4 avocaţi la Ilia (2 români), 5 la Brad (din care 2 români), 3 la Baia de Criş (un român), 4 la Geoagiu (un român), 10 la Orăştie (6 români).

În 1929 averea totală a Baroului Deva era de 230.077 lei, din care 68.424 lei reprezentau fondul de întrajutorare şi 10.660 lei – biblioteca juridică.

La 9 martie 1930 este ales prin aclamare consiliul de conducere al Baroului Deva, avându-l în frunte ca decan pe Dr. Eugen Tătar (Deva).

Amintim că românca Sarmiza Bilcescu este prima femeie din lume care îşi obţine doctoratul în drept, şi în 1890, la doar 23 de ani, este prima femeie înscrisă ca avocat (la Baroul Ilfov) din România şi, atenţie mare!, din Europa. Din păcate, Sarmiza Bilcescu nu profesează avocatura.

În urma unor demersuri de aproape un… deceniu, Ella Negruzi este admisă în 1923 cu majoritate de voturi în Baroul Iaşi, profesând cu succes vreme îndelungată.

Revenind la hunedoreanca noastră, regretăm că în cercetările noastre nu am identificat nicio fotografie cu avocata Minodora Herlea, pentru a ne putea pronunţa dacă domnişoara era tulburătoare şi fermecătoare… Atribute care, uneori, pot sensibiliza instanţa, pe ici, pe colo…

Chiar în prima zi a anului 1923, „Gazeta Jiului” titrează „Cancelarie advocaţială românească”: „Aflăm că în săptămâna viitoare se va stabili în Petroşani şi va deschide o cancelarie avocaţială dl. Dr. E. Boieriu, fost prim notar judeţean în Deva. Ne bucurăm că mănunchiul de intelectuali români sporeşte şi dorim noului avocat mult succes”. Reţinem partea interesantă din ştire: pe vremuri avocaţii erau intelectuali… O, tempora!