Infrastructura feroviară a ţării este un capitol deficitar al Ministerului Transporturilor. Acest sistem ar putea să ne aducă bani mulţi, dar aduce numai necazuri.
Lipsa finanţării pentru întreţinerea infrastructurii a condus la necesitatea introducerii a 1.800 de restricţii temporare de viteză. Toate efectele lipsei de investiţii produc, însă, la rândul lor, noi motive pentru scăderea importanţei transportului feroviar, fie că este vorba despre cel de călători, fie de cel de marfa.
Potrivit Ministerului Transporturilor prin Master Planul General de Transport, transportul feroviar va beneficia în intervalul 2014 – 2020 de aproape 14 miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestei sume (peste 10 miliarde de euro) va fi folosită pentru reabilitarea a 2.716 kilometri de cale ferată din cei numai 10.777 de kilometri de linii de cale ferată existenţi. Alte 1,122 miliarde de euro vor fi investite în electrificarea a 489 de kilometri de cale ferată, ceea ce înseamnă că lungimea căii ferate se va dubla, comparativ cu cei doar 4.029 de kilometri existenţi acum.
O parte a investiţiilor se îndreaptă şi către nodul feroviar Simeria. Politica europeană în domeniul transportului feroviar a fost concentrată în 10 obiective pe termen lung care implicit includ şi România. Reţeaua feroviară TEN-T aflată pe teritoriul României are o lungime de 2.515 km, din care însă s-au finalizat doar cei 364 km pe traseul Predeal – Bucureşti – Constanţa. Se lucrează la următorii 208 de kilometri pe tronsoanele Frontiera-Arad – km 614 şi Simeria – Sighişoara. Valoarea totală a acestor investiţii este de 7.833,018 milioane de lei, din care a fost plătită până în această vară suma de 3.374,562 milioane de lei lei.
Portofoliul de proiecte care au drept scop reabilitarea infrastructurii feroviare române este concentrat pe cinci mari direcţii. În primul rând, se acordă prioritate ramurii nordice şi sudice a Coridorului IV pe care se execută lucrări de construcţii, modernizare şi de implementare a unor sisteme performante pentru creşterea siguranţei feroviare. Între cele patru tronsoane aflate în curs de reabilitare se află şi Coşlariu – Simeria, Coşlariu – Sighişoara.
Tronsoane feroviare – în pregătire, cu propunere de finanţare din POIM 2014 – 2020 şi CEF sunt km 614 – Gurasada şi Gurasada -Simeria – (în stadiul de licitaţie); Sighişoara – Caţa şi Apaţa – Braşov – (lansarea procedurilor de achiziţie publică); Predeal – Braşov (execuţie: studiu de fezabilitate); Craiova – Caransebeş şi Craiova – Calafat (execuţie: studiu de fezabilitate). Deci, tronsonul ce cuprinde Simeria este cel mai avansat ca procedură, aşadar cu şanse mai mari de execuţie.
La capitolul modernizare staţiei ferate au fost modernizate deja 35 de staţii CFR, 3 sunt în şantier, altele în pregătire, dar niciuna în judeţul nostru.
Reabilitarea liniilor de cale ferată se va realiza, în special, pe coridoarele TEN-T, astfel intervenţiile identificate în Master Planul General de Transport au urmărit cu precădere reabilitarea acestor coridoare.
În lume, România se situează pe locul 78 la capitolul calităţii infrastructurii feroviare. Din 10.777 de km de cale ferată, doar 4.029 sunt linii electrificate (mai puţin de 40%), o viteză comercială medie a trenurilor de călători de numai 43 de kilometri pe oră şi 1.800 de restricţii de viteză impuse pentru a evita riscul unor tragedii produse din cauza stării deplorabile a infrastructurii.
Sonia LIBERESCU